Academia Română contestă acuzațiile privind implicarea în afaceri imobiliare

Reacție a Academiei Române după acuzațiile legate de modificările legislative privind patrimoniul național

Academia Română a emis joi un comunicat oficial pentru a clarifica poziția instituției în urma unor acuzații aduse public de senatorul USR Ștefan Pălărie. Acesta susține că, în cadrul unui proiect de lege aflat în dezbatere la Senat, ar putea avea loc schimbări ce amenință protejarea patrimoniului academic și autonomia acestei instituții. În contextul actual, poziția Academiei devine esențială pentru a înțelege implicațiile posibile ale eventualelor modificări legislative.

Acuzații privind scoaterea patrimoniului Academiei de sub reglementările Codului Administrativ

Senatorul USR Ștefan Pălărie a lansat public, cu câteva zile în urmă, o serie de acuzații conform cărora proiectul de lege în discuție ar conține prevederi menite să excludă patrimoniul Academia Română din sfera normelor stricte ale Codului Administrativ. Potrivit lui Pălărie, această schimbare ar avea drept consecință vulnerabilizarea bunurilor culturale și științifice deținute de instituție, el susținând că astfel s-ar putea diminua protecția acordată patrimoniului național. La rândul său, senatorul a spus că intenția sa nu este să pună la îndoială rolul esențial al Academiei, însă atrage atenția asupra unui risc real de deteriorare a patrimoniului dacă prevederile proiectului sunt adoptate exact așa cum s-au propus.

Reacția oficială a Academiei: clarificări și poziție fermă

În replică, Academia Română a emis joi un comunicat oficial, unde subliniază că preocupările exprimate nu sunt întemeiate. Instituția afirmă că, în forma actuală a proiectului de lege, nu există niciun articol care să prevadă scoaterea patrimoniului de sub protecția regulilor stabilite de Codul Administrativ, ci dimpotrivă, susține că orice modificare legislativă vizează, în general, consolidarea autonomiei și protejării patrimoniului național și academic.

Academia subliniază, de asemenea, că patrimoniul său reprezintă un pilon fundamental pentru funcționarea ei, fiind protejat de legislație națională și internațională. În același timp, instituția face apel la responsabilitate și la verificarea riguroasă aoricei schimbări legislative înaintea punerii în aplicare, pentru a evita interpretări greșite sau intenții ascunse.

Contextul legislativ și implicările pentru patrimoniul cultural

Proiectul de lege în discuție, aflat în proces de avizare și dezbatere în Senat, are ca scop o serie întreagă de modificări aduse cadrul legal privind administrarea și funcționarea monumentelor, colecțiilor și patrimoniului cultural național. În timp ce inițiatorii proiectului spun că acestea sunt măsuri necesare pentru a simplifica și moderniza gestionarea patrimoniului național, criticii, precum Academia și reprezentanți ai sectorului cultural, argumentează că asemenea schimbări pot amenința integritatea și securitatea patrimoniului național.

De-a lungul anilor, legislația românească a trecut prin mai multe reforme menite să protejeze valorile culturale, însă orice modificare trebuie să fie atent analizată pentru a nu crea breșe în sistem. În prezent, proiectul de lege se află în curs de discuții, următoarea etapă fiind dezbaterea în comisiile parlementare și eventualul aviz final în plenul Senatului.

Perspective și posibile evoluții

Deși Academiei i s-a garantat public că patrimoniul său rămâne sub protecție și în noile prevederi legislative, discuțiile privind autonomia și protecția patrimoniului cultural rămân sensibile și complexe. Este posibil ca, pe măsură ce proiectul avansează, să apară noi clarificări sau amendamente menite să răspundă preocupărilor exprimate.

Pentru moment, poziția oficială a Academiei Române rămâne una de asigurare a faptului că patrimoniul său nu va fi vulnerabilizat prin noile legi, dar și de avertizare cu privire la necesitatea unei legislații care să protejeze valorile naționale în mod clar și ferm. Următoarele săptămâni vor fi decisive în privința finalizării acestei reforme legislative, iar opinia publică și mediul academic sunt așteptate să participe activ la dezbaterile care vor urma.

Diana Gheorghiu

Autor

Lasa un comentariu