Abrudean: astfel de incidente nu vor fi tolerate; Stoiciu: Parlamentul e transformat în stadion de extremiști

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a cerut Comisiei juridice să analizeze incidentul tensionat din ședința de plen de miercuri, promițând luarea unor măsuri în conformitate cu Regulamentul deontologic al parlamentarilor. Decizia survine în contextul unor tensiuni extreme ce au marcat recent activitatea celei de-a doua camere a Parlamentului, marcând o criză de comportament care necesită o intervenție fermă și clară a conducerii forului legislativ.

### Incidentul de la ședința de miercuri: un episod de neglijență sau o criză de conduită?

În cadrul sesiunii de plen de miercuri, situația a degenerat rapid, cu schimburi dure între membri, acuze reciproce și gesturi provocatoare. Deși detaliile exacte ale incidentului nu au fost încă făcute publice, surse din interior indică faptul că acesta s-a desfășurat pe fondul unor divergențe politice acerbe, amplificate de tensiuni legate de proceduri și plenitudine. Președintele Sabin Abrudean a fost de asemenea implicat direct, în încercarea de a calma spiritele, însă tensiunea a escaladat, punând în pericol decența și respectul instituției parlamentare.

Mircea Abrudean a declarat că, „referitor la incidentul petrecut în ședința de Plen a Senatului din data de 18 februarie 2026, președintele Senatului a dispus ca Comisia juridică să analizeze situația și să acționeze în conformitate cu prevederile Regulamentului privind Deontologia parlamentară, abateri și sancțiuni”. Această decizie indică intenția de a aplica măsuri ferme pentru sancționarea comportamentului inacceptabil și de a restabili și învăța normele de conduită în Parlament, un corp legislativ ce trebuie să funcționeze cu respect pentru reguli și pentru reprezentanții alegătorilor.

### Măsuri disciplinare și provocările de a menține disciplina în Legislativ

Solicitarea către Comisia juridică vine în contextul în care autoritatea instituției a fost pusă la încercare de un comportament care contravine grav normelor de conduită. În ultimele luni, tensiunile între partide și conflictele din plen s-au accentuat, astfel încât sancțiunile devin din ce în ce mai imperative pentru menținerea disciplinei și autorității Parlamentului.

Regulamentul deontologic al parlamentarilor din România prevede sancțiuni concrete pentru abateri de la etică, inclusiv avertismente, mustrări sau chiar excluderea din for rul pentru comportament grav. Decizia de a trimite cazul în zona de analiză a Comisiei juridice demonstrează intenția de a aplica aceste măsuri în mod rațional și transparent. Însă, impactul acestor sancțiuni depinde de cooperarea tuturor forțelor politice și de nivelul de responsabilitate manifestat de membrii Senatului.

### Contextul politic și implicațiile pentru viitor

Criza de conduită survine într-un context politic tensionat, marcat de conflicte deschise între principalele partide parlamentare. În ultimele luni, disputa asupra programului legislativ și asupra modului de gestionare a situației politice a tensionat în mod accentuat scena politică, reflectată în numeroase izbucniri verbale și manifestații de nemulțumire.

Pe fondul acestor tensiuni, incidentul de la ședința de miercuri nu poate fi privit doar ca o întâmplare izolat, ci ca un semnal de alarmă privind deteriorarea unor norme fundamentale ale democrației parlamentare. Autoritățile trebuie să reacționeze prompt și ferm, pentru a reda încrederea în instituție și pentru a reafirma responsabilitatea și respectul față de regulile care guvernează activitatea legislativă.

În ultimele ore, ceilalți membri ai Senatului au lansat apeluri la calm și la readucerea discuțiilor în limite decente, semnalând un consens tacit că astfel de incidente nu mai pot fi tolerate. În același timp, așteptările sunt ca, după consultările analizate de Comisia juridică, să fie adoptate măsuri concrete, menite să evite repetarea unor astfel de episoade.

Viitorul apropiat al Parlamentului va depinde în mare măsură de modul în care forurile de conducere vor gestiona această criză de conduită, dar mai ales de angajamentul fiecăruia pentru a funcționa într-un climat de respect și responsabilitate, esențial pentru credibilitatea și funcționarea instituției legislative.

Diana Gheorghiu

Autor

Lasa un comentariu