Republica Moldova demonstrează că este cu un pas înainte față de România în ceea ce privește măsurile pentru asigurarea corectitudinii și transparenței procesului electoral.
De exemplu, Chișinăul a fost primul oraș din această țară care a introdus o soluție informatică pentru monitorizarea în timp real a numărului de persoane prezente la vot și a rezultatelor alegerilor, fiind adoptată abia anul trecut și de București.
Pentru alegerile parlamentare din Moldova, s-a remarcat un detaliu aparent minor, dar semnificativ: modul în care sunt construite cabinele de vot.
În România, acestea sunt similare cu cele folosite acum peste 35 de ani: iau forma unei perdeluțe care acoperă trei părți rigide ale cabinei, iar a patra parte este deschisă, conform legislației, pentru ca alegătorii să poată vota în cabina închisă.
Moldova a optat pentru un model diferit: cabine de vot „deschise,” care însă păstrează secretul alegerii. Instrucțiunile elaborate de Comisia Electorală Centrală explică în detaliu cum trebuie construite aceste cabini, inclusiv cu desene ilustrative.
Conform definitiei din ghidul electoral, o cabină de vot este o structură pliabilă, realizată din materiale precum plastic sau carton rigid, de culoare albă, cu înălțimea de 1,7 metri. Partea de jos formează un corp închis, care servește drept suport pentru făcutul votului și aplicarea ștampilei, în timp ce partea superioară, formată doar din pereți laterali și spate, rămâne deschisă.
Instrucțiunile stabilesc că aceste cabine deschise trebuie amplasate aproape de un perete pentru a asigura secretul votului, evitând astfel posibilitatea ca cineva să vadă modul în care cineva a votat.
Dacă acum peste trei decenii diferența dintre cabinele de vot închise și cele deschise părea nesemnificativă, odată cu avansul tehnologic, această distincție a devenit crucială. Într-o cabină închisă, alegătorul poate face mai mult decât să voteze, inclusiv acțiuni ilegale precum fotografierea buletinului de vot, ceea ce reprezintă un instrument puternic de control asupra alegerii.
