Duminică, Moldova va organiza alegeri legislative, considerate cele mai importante din istoria acestei mici națiuni de către președinta sa. Rezultatele scrutinului vor determina dacă țara își va continua direcția pro-occidentală sau se va întoarce către influența Rusiei, potrivit unei analize realizate de un articol britanic de specialitate.
Viitorul Moldovei, o țară cu aproximativ 2,4 milioane de locuitori, situată în zona de frontieră dintre Ucraina și România, atrage atenția întregului continent. Liderul Ucrainei a afirmat recent că Moldova are nevoie de sprijin pentru a evita subordonarea față de Rusia, același tragic destin fiind trăit de Georgia și Belarus. El a subliniat importanța păstrării independenței moldovene, afirmând: „Europa nu își poate permite să piardă și Moldova.”
Datorită apropierea geografică de Ucraina și de NATO, precum și istoriei sale recente, Moldova ocupă o poziție strategică în politica regională. În 2021, majoritatea alegătorilor au votat pentru partidul pro-european și pro-occidental denumit Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, actuala președintă. După invazia Rusiei în Ucraina, Moldova a solicitat aderarea la Uniunea Europeană, obținând statutul de candidat în cel mai scurt timp posibil, iar acum speră să devină membru până în anul 2030.
Maia Sandu a fost realesă în funcție anul trecut, iar rezultatele unui referendum pentru aderarea la UE au fost foarte strânse, ceea ce ridică întrebări privind direcția pe termen lung a țării. În campania recentă, s-au înregistrat acuzații de interferență din partea Rusiei, inclusiv despre o schemă organizată de un agent rus, prin care s-au plătit 15 milioane de dolari pentru a influența în favoarea Moscovei aproximativ 10% din electorat.
Sondajele indică faptul că partidul Maiei Sandu, PAS, se confruntă cu o opoziție puternică din partea unor forțe pro-ruse și pro-europene care cu același nume, fapt ce ar putea pune în pericol majoritatea parlamentară. În absența unei înțelegeri solide, guvernul moldovean ar putea întâmpina dificultăți în implementarea reformelor economice și politice necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile în care țara se confruntă cu sărăcie, inflație și un număr semnificativ de refugiați ucraineni.
Maia Sandu a susținut că un guvern controlat de Moscova ar putea servi drept bază pentru atacuri hibride împotriva Uniunii Europene, o opinie susținută și de liderii europeni. În cadrul unei vizite în luna anterioară, premierul polonez a declarat că „nu poate exista o uniune europeană sigură fără o Moldovă independentă.”
Cei mai importanți actori politici sunt Maia Sandu, profesionistă cu studii la Harvard și fostă funcționară a Băncii Mondiale, fondatoarea partidului reformist de centru-dreapta denumit PAS, și Dorin Recean, economist pro-occidental și fost ministru de interne, actualul prim-ministru. La alegeri, partidul său se confruntă cu o rivală complexă – Blocul Patriotic, o alianță de partide de stânga și pro-ruse, printre care fostul președinte Igor Dodon, învingător în 2020, și care militează pentru apropiere de Rusia și pentru întărirea legăturilor cu Moscova, subminând astfel parcursul pro-european al țării.
