Procesele din Justiție – O bătălie pentru viitorul legalității pensiilor magistraților
Avocata Silvia Uscov, membră a AUR, a deschis pe 31 decembrie 2025, ultimul zi lucrătoare a anului, două procese împotriva judecătorilor constituționali Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. Prin aceste acțiuni, Uscov cere suspendarea deciziilor prin care cei doi au fost numiți în funcții. Conflictul a fost provocat de absența judecătorilor numiți de PSD dintr-o ședință importantă a Curții Constituționale (CCR) dedicată Legii pensiilor magistraților, totul lăsând instanța fără cvorum.
Uscov acuză că strategia PSD și AUR vizează tergiversarea adoptării acestei legi controversate, care limitează pensiile magistraților la nivelul salariilor acestora și majorează vârsta de pensionare la 65 de ani, la fel ca restul angajaților din țară. De asemenea, Înalta Curte a depus pentru a doua oară o contestație de neconstituționalitate a legii la CCR, după ce prima a fost respinsă în octombrie.
Miza proceselor: Reconfigurarea CCR
Conform avocatei Uscov, procesul are ca scop influențarea componenței Curții Constituționale. Aceasta susține că Dragoș și Busuioc nu îndeplinesc condiția de vechime de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. Deși argumentele legale par că ar susține această afirmație, realitatea arată că Busuioc beneficiază de protecție, fiind numit în mod valid de Senat.
Analistul Liviu Avram a subliniat într-o recentă analiză că, din întreaga situație, se întrezărește o intenție de a-l exclude pe judecătorul Dacian Dragoș din CCR. Acesta ar fi singurul dintre judecătorii numiți de președinte care ar vota pentru menținerea legii pensiilor magistraților. „Dacă Dragoș este scos din joc, șansele ca legea să fie menținută scad drastic”, a declarat Avram.
O procedură accelerată în fața instanței
Cu toate că România este cunoscută pentru procesele care se amână, cazul Uscov vs. Dragoș și Busuioc se desfășoară într-un ritm nemaiîntâlnit. Pronunțarea instanței ar putea avea loc rapid, chiar înainte de o ședință crucială a CCR menită să decidă soarta Legii pensiilor magistraților. Absența lui Dragoș de la vot ar putea duce la un blocaj, având în vedere că judecătorii sunt împărțiți în funcție de afilierile politice.
Avocata Uscov argumentează că Dacian Dragoș ar trebui să aibă în vedere doar cei trei ani și jumătate petrecuți în învățământul juridic, excluzând activitatea sa în cadrul altor facultăți. Această abordare este contestată, întrucât legea prevede că judecătorii CCR trebuie să aibă „îndelungată pregătire juridică superioară” și o vechime de cel puțin 18 ani, criterii pe care Dragoș le îndeplinește.
Rămâne de văzut cum va evolua situația. Componența CCR va influența nu doar soarta legii pensiilor magistraților, ci și imaginea sistemului judiciar românesc. Aceste procese pun în evidență tensiunile politice din jurul regulamentelor care vizează una dintre cele mai discutate reforme din justiție.
