Inteligența artificială, risc pentru dezvoltarea personală: sumele uriașe pentru conversații cu chatboti

Industria dezvoltării personale, de-a lungul timpului, a fost mereu un teren fertil pentru promisiuni grandioase și soluții rapide, atât de tentante încât au fost de multe ori plătite cu sume considerabile. În ultimii ani, însă, această industrie a fost zguduită de un nou fenomen, alimentat de avansurile rapide ale inteligenței artificiale: chatboți care pretind că pot oferi sfaturi personalizate, aproape ca niște ghizi spirituali digitali. În timp ce unii se bucură de astfel de alternative accesibile, criticii ridică semne serioase de întrebare legate de etică și responsabilitate.

### Chatboți care imită guru, dar nu înțeleg nimic

Fenomenul a luat amploare odată cu apariția chatboților construiti după chipul și asemănarea unor influenceri, coachi și persoane din lumea dezvoltării personale. Acești asistenți virtuali sunt creați folosind volume uriașe de conținut – cărți, podcasturi și interviuri – ale unor personalități cunoscute din domeniu. Rezultatul este o aplicație capabilă să răspundă „ca și cum” ai conversa cu idolul tău, imitând tonul, vocabularul și chiar ticurile lingvistice ale acestuia.

Însă, dificultatea constă în distincția între simulare și realitate. Un chatbot nu deține conștientizare sau empatie, și nici nu cunoaște despre tine altceva decât ceea ce îi scrii. În absența unui context real sau a unei responsabilități, aceste instrumente pot deveni capcane pentru utilizatorii vulnerabili, care ajung să confunde aceste conversații cu sfaturi autentice. Pentru cei aflați într-o stare de criză sau dificultate emoțională, această iluzie poate fi periculos de convingătoare și, uneori, chiar dăunătoare.

### Costuri mari pentru o “prietene” digitală

Ce este cu adevărat șocant este modul în care aceste chatboți ajung să fie monetizați la nivel global. Un exemplu elocvent îl constituie coachul de dating Matthew Hussey, care percepe 39 de dolari pe lună pentru „Matthew AI”, un robot care a înregistrat peste un milion de conversații și aproape două milioane de minute de discuții. La un nivel și mai ridicat, Tony Robbins, unul dintre cei mai cunoscuți guru ai industriei, cere 99 de dolari lunar pentru un chatbot de life coaching, după ce oferă o perioadă de încercare pentru doar 0,99 dolari pentru primele două săptămâni.

Chiar și opțiuni mai accesibile, precum cele oferite de diverși profesori spirituali sau influenceri, permit accesul cu doar un dolar pe lună. În toate cazurile, însă, diferența fiind absenta oricărei interacțiuni reale cu o persoană, utilizatorii plătesc pentru o iluzie de empatie și sprijin, creată de algoritmi.

### Etica și responsabilitatea din spatele campaniilor digitale

Una dintre cele mai mari probleme ale acestei tendințe este lipsa de responsabilitate față de cei aflați în nevoie. Mulți utilizatori nu își permit terapie sau consiliere profesională, iar alternativa constă în aceste chatboți care, în esență, doar mimează empatia. Figuri precum Gabby Bernstein, o personalitate controversată în spațiul spiritual, percep 199 de dolari anual pentru accesul la „Gabby AI”, susținând că acesta reprezintă reflecția mesajului său.

Însă, controversele apar în momentul în care aceste tehnologii devin produse de micro-industrie, gestionate de startup-uri sau companii de tehnologie, care externalizează responsabilitatea. Cine răspunde dacă un utilizator primește un sfat care îi poate dăuna? Nimeni, sau cel mult creatorii de conținut care doar lansează în spațiu un produs fără a putea monitoriza efectele sale.

Dincolo de aspectele financiare și etice, această dezvoltare ridică întrebări fundamentale despre natura relației umane cu tehnologia. Într-o epocă în care algoritmii pot imita discursul uman aproape perfect, rămâne de văzut dacă această înlocuire va aduce cu adevărat beneficii sau va accentua deprofesionalizarea și superficializarea sprijinului emotional. Întrebarea de final este dacă, în viitorul apropiat, conversațiile cu chatboți vor fi considerate un substitute rezonabil pentru susținerea umană, sau dacă nu cumva vor fi doar o modalitate eficientă de a capitaliza pe vulnerabilitatea celor în dificultate.

Diana Gheorghiu

Autor

Lasa un comentariu