Guvernul Poloniei reacționează dur la decizia Ungariei de a-i acorda azil politic fostului ministru al justiției, Zbigniew Ziobro, acuzat de delapidare
Reacție virulentă din Varșovia după decizia Budapestei de a acorda azil politic fostului oficial polonez, Zbigniew Ziobro, acuzat de delapidare și urmărit internațional. Guvernul polonez a calificat joi această hotărâre drept „inacceptabilă” și „ostilă”, acuzând Ungaria de ignorare a mandatului european de arestare emis pe numele lui Ziobro. Decizia maghiară survine într-un context sensibil, marcat de tensiuni dintre Polonia și alte state membre ale Uniunii Europene privind respectarea statului de drept și autonomia justiției.
Tentative de izolare a oficialilor acuzati
Pentru Polonia, gestul Ungariei nu reprezintă doar o încălcare a unor înțelegeri internaționale, ci și o sfidare directă la adresa eforturilor de combatere a corupției și a delapidarilor de fonduri publice înregistrate în ultimii ani. În urmă cu câteva luni, Zbigniew Ziobro a fost protagonistul unor controverse legate de reformele judiciare promovate de guvernul naționalist din Varșovia, acțiuni criticate atât de Uniunea Europeană, cât și de opoziție, pentru presupusa subminare a independenței sistemului judiciar.
Pe fondul acuzațiilor de delapidare, Ziobro a fost dat în urmărire internațională, iar autoritățile europene au emis mandat de arestare european pentru a fi extrădat în Polonia pentru a răspunde în fața justiției. Însă, în ciuda solicitărilor oficiale, Ungaria a ales să îi acorde azil politic, decizie care a intensificat tensiunile diplomatice.
Explicații din partea guvernului de la Varșovia
Reprezentanții guvernului polonez au declarat că decizia Ungariei este „extrem de ostilă” și „o măsură de sprijin pentru un oficial implicat în acuzații grave de delapidare, în ciuda mandatului european de arestare”. În comunicatul oficial, autoritățile din Polonia avertizează că astfel de acțiuni subminează încrederea în sistemul european de justiție și pun la îndoială eforturile comune de combatere a corupției.
„Este o provocare directă adusă statului de drept și un obstacol în calea luptei noastre împotriva corupției și abuzurilor. Ungaria trebuie să înțeleagă că aceste gesturi au consecințe și că nu putem accepta astfel de acte ostile”, a declarat un reprezentant al Ministerului de Justiție de la Varșovia.
Tensiuni în cadrul Uniunii Europene
Decizia Budapestei este, de asemenea, un pronunțat semnal de alarmă în cadrul Uniunii Europene, unde tensiunile dintre state membre cu privire la respectarea valorilor comune și independența justiției sunt din ce în ce mai acute. În ultimii ani, Polonia și Ungaria au fost adesea acuzate de Bruxelles pentru încălcarea principiilor fundamentale ale statului de drept, fapt ce a generat o serie de controverse și avize negative din partea Comisiei Europene.
Implicarea în cazul lui Ziobro pare să intensifice aceste tensiuni, Poland și Ungaria fiind uneori văzute ca actori care subminează eforturile comune de consolidare a valorilor europene. În timp ce Budapesta susține dreptul la azil și protecție pentru cetățenii săi, Varșovia acuză că astfel de decizii pot crea precedent pentru excluderea statelor membre din procesul decizional european în domeniul justiției.
Perspective și reacții internaționale
În condițiile în care autoritățile europene continuă să monitorizeze situația, este de așteptat ca această dispută să genereze noi controverse în cadrul Uniunii. Uniunea Europeană a reiterat angajamentul față de respectarea statului de drept și așteaptă confirmarea deciziei de extrădare a lui Ziobro, în condițiile în care decizia Ungariei a fost criticată atât la nivel național, cât și internațional.
Deocamdată, situația rămâne incertă, iar acțiunile următoare ale statelor implicate vor fi decisive pentru modul în care evoluează relațiile în cadrul UE, dar și pentru statutul și credibilitateaExecutivului de la Varșovia și Budapesta în ochii partenerilor europeni.
