Proteste tensionate în Piața Universității: manifestații cu mesaje extremiste și interpretări controversate ale legilor antiextremism
Într-o seară tensionată de joi, Piața Universității a fost scena unor manifestații cu dimensiuni neașteptate, marcate de incidente și discursuri ce au ridicat probleme grave legate de toleranță, extremism și libertatea de exprimare. Mii de oameni s-au adunat pentru a protesta împotriva Legii Vexler, măsură legislativă recunoscută pentru intentia sa de a criminaliza promovarea ideologiilor fasciste și legionare. În același timp, însă, unele grupuri au interpretat această lege într-un mod ce aduce aminte de perioadele de extremă intoleranță din trecut, iar exemplul cel mai tulburător a fost cântarea cântecului legionar „Șoim român”, interpretată în mod deschis și susținută de participanți.
Manifestanți cu intentii neclare sau periculoase?
Clima din Piața Universității s-a tensionat când grupuri de manifestanți au început să intoneze „Șoim român”, un cântec asociat cu Mișcarea Legionară, o organizație antisemită și fascistă din perioada interbelică. Cântecul, care face trimiteri directe la „moartea eroică” și la închinarea față de liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu, a fost amplificat prin boxe și cântat cu entuziasm de mulțime. Imaginile surprinse arată un grup de oameni în uniformă, în timp ce vociferau lozinci și cântau versurile care glorifică „domnul căpitan”, titlul folosit pentru Codreanu.
Această manifestare a produs valuri de reacții din partea cetățenilor și a reprezentanților autorităților, fiind percepută ca o demonstrație a faptului că unele grupuri încă promovează idei extremiste în paralel cu cadrul legislativ recent adoptat. În context, cântecul a fost difuzat și în mediul online, ridicând semne de întrebare asupra libertății de expresie și a limitei acesteia în societatea modernă.
Legea Vexler, ținta discursurilor și controversei
De asemenea, în timpul acțiunii de protest, participanții au scandat lozinci precum „Stop legea Vexler” și „Călin Georgescu președinte”, încercând să manifeste opoziție față de legea recent aprobată de Parlament, care incriminează explicit promovarea ideologiilor fasciste și legionare. Organizatorul, Claudiu Târziu, a declarat că demonstrația are ca scop principal apărarea libertății de exprimare, respingând acuzațiile referitoare la promovarea extremismului.
Târziu a invocat posibilitatea ca această lege să fie folosită abuziv, inclusiv pentru cenzurarea unor opere literare și culturale, precum cazul poetului Radu Gyr, cunoscut pentru versurile sale controversate, dar și pentru trecutul de membru al Mișcării Legionare, fiind totodată fost informator al Securității. În plus, legea incriminează distribuirea de materiale porno-fasciste, promovarea de culturi ale liderilor fascisti sau legionari, precum și negarea genocidului evreiesc, constând în Holocaust.
Contextul istoric și controversele recente
Mișcarea Legionară a fost, de-a lungul istoriei, o organizație ce s-a remarcat prin antisemitism acut, extremism și violențe politice. În perioada interbelică, această grupare a fost atât un suspect de implicare în numeroase acte de violență, cât și o organizație puternic mistică, cu influențe religioase și ideologice. Fondatorul, Corneliu Zelea Codreanu, cunoscut ca „Căpitanul”, a fost executat în 1938, după un lung șir de conflicte cu autoritățile statului român, iar moartea sa a fost urmată de o perioadă de instabilitate și apropieri de regimul nazist.
Într-un context mai larg, aceste evenimente din Piața Universității readuc în prim-plan discuțiile despre toleranță, istoria extremismului în România și limitele libertății de exprimare. În timp ce anumite voci apreciază legea drept un pas necesar pentru combaterea propagandei fasciste moderne, alte opinii avertizează asupra riscului ca aceasta să fie folosită abuziv, în special pentru a reabilita anumite doctrine vechi sau pentru a diminua controversele legate de trecutul violent al unor organizații.
Pe măsură ce zilele urmează, situația rămâne tensionată, iar autoritățile analizează modul în care aceste manifestații au fost influențate de discursurile extremiste și de încercările de a justifica actele de simbolism legionar. În același timp, societatea românească trebuie să găsească echilibrul delicat între promovarea libertății de exprimare și prevenirea răspândirii intoleranței și extremismului periculos.
