Manifestanți la protestul din Piața Universității au cântat melodii legionare dedicate lui Corneliu Zelea Codreanu
Joi seară, în Piața Universității din București, câteva sute de persoane s-au adunat pentru a-și manifesta opoziția față de Legea Vexler, o legislație recent adoptată de Parlamentul României, care incriminează distribuirea de materiale și promovarea organizațiilor fasciste sau legionare. Ei au ales, însă, să interpreteze cântece legate explicit de figura istorică controversată a liderului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, cunoscut ca „Căpitanul”. Acțiunea a fost organizată de Partidul Acțiunea Conservatoare, fondat de Claudiu Târziu, și susținută public de Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).
Cântec legionar și simboluri ale trecutului
Imagini și videoclipuri surprinse în timpul manifestației arată manifestanți cântând cântecul „Șoim român”, un imn legionar ce face referire la cultul liderului Codreanu și la idealurile de sacrificiu pentru Românie. Versurile evocă un discurs patriotic și militarist, în care se face aluzie la „moartea eroică” și la lupta împotriva dușmanilor țării, sub titlul ofensiv de „domnul căpitan”. Melodia a fost transmisă în difuzoare de la boxe amplasate în Piața Universității, iar pe rețelele sociale au circulat imagini cu manifestanți cântând cu tărie, în deplină armonie, textul legionar.
Versurile cântecului au o puternică încărcătură simbolică, conținând trimiteri directe la război și la liderul organizației fasciste interbelice, codreanu-istoric, despre care mulți specialiști și istorici afirmă că a fost liderul unei organizații antisemitice și ultranaționaliste, implicate în acte violente și asasinate politice. În timp ce unii membri și simpatizanți ai manifestației justifică acțiunea ca pe o expresie a libertății de exprimare, criticii atrag atenția asupra riscurilor de a revaloriza simboluri și mesaje ale extremismului trecut, mai ales în contextul debatei actuale despre legislație și cenzură.
O legătură tensionată între lege și istorie
Protestul a apărut pe fondul unei controverse publice generate de Legea Vexler, adoptată în decembrie 2022, care urmează să incrimineze explict promovarea doctrinelor și simbolurilor legate de fascism sau legionari. Claudiu Târziu, principalul organizer, a declarat anterior că demonstrația vizează exclusiv legea, respingând orice implicare în promovarea extremismului, și a invocat riscul ca, în numele legii, opere literare și artiști cunoscuți pentru versurile lor antisemite, precum Radu Gyr, să fie cenzurați.
Este important de menționat că această lege face referire explicită la promovarea ideologiilor legionare și face distincție față de libertatea de exprimare, sancționând dur discursurile care răspândesc astfel de învățături. Cu toate acestea, ezitările și controversele persistă, unele voci suspectând o reonavare a simbolurilor naționaliste extremiste și a retoricii din perioada interbelică.
Rădăcinile istorice ale Mișcării Legionare
Mișcarea Legionară a fost o organizație antisemită și ultranaționalistă care s-a formezat în România în perioada interbelică, având un caracter mistic-religios și promova idei anticomuniste, antisemite și antimasonice. Fondatorul, Corneliu Zelea Codreanu, a fost o figură extrem de controversată, cunoscut și sub numele de „Căpitanul”, și a preluat conducerea mișcării după înființarea Garda de Fier în 1930.
Aceasta organizație a fost implicată în campanii violente și asasinate politice, iar moartea lui Codreanu, în 1938, a marcat un moment de apogeu al brutalității și al radicalismului extremist în România. În anii care au urmat, conducerea Mișcării Legionare a fost preluată de Horia Sima, iar organizația a continuat activitatea sub umbrela dictaturii mareșalului Ion Antonescu. Ulterior, aceste simboluri și retorici au fost folosite de grupuri neonaziste sau de extremă dreaptă, alimentând tensiunile sociale și politice din perioada postcomunistă.
În timp ce unii oficiali și lideri religioși au încercat să minimizeze implicațiile acestor manifestări, remarcând că nu promovează „elemente ale vreunei doctrine politice totalitare”, controversele asupra simbolurilor trecutului, precum și asupra legilor menite să limiteze discursul extremist, continuă să divizeze societatea.
Ultimele evolutii indică faptul că dezbaterea despre libertatea de exprimare, cenzură și riscurile revenirii ideologiilor din trecut va rămâne un subiect delicat și intens discutat în anii ce urmează, iar deciziile politice și sociale vor trebui să echilibreze între respectul pentru istorie și necesitatea combaterii extremismului.
