Sute de oameni s-au adunat sâmbătă în centrul Bucureștiului, în Piața Universității, pentru a protesta față de proiectul de lege numit popular „Legea Vexler,” mai ales injunghiat de opoziție din cauza faptului că ar restrânge libertatea de exprimare și ar putea fi folosită pentru a limita drepturile minorităților. Însă, de această dată, protestele au fost instaurate nu de către mișcări civice sau organizații civice independente, ci de către formațiuni extremiste și conservatoare, în frunte cu AUR, partid mult mai vocal și mai activ în ultimii ani pe scena politică din România.
Mobilizarea a fost considerabilă, iar în centrul capitalei s-au adunat sute de susținători care și-au exprimat vehement nemulțumirea față de inițiativa legislativă. Înaintea începerii manifestației, liderul AUR, George Simion, a fost prezent pe scenă, adresându-se mulțimii cu un discurs în care și-a exprimat clar poziția: „Astăzi, trebuie să dăm un semnal clar guvernului și să arătăm că nu tolerează atacurile la adresa valorilor noastre naționale și a identității noastre.” În mod explicit, Simion și-a chemat susținătorii la protest pentru a „dărâma guvernul” dacă proiectul va fi adoptat și va intra în vigoare.
Binenteles, protestele au fost marcate de tonuri extremiste și de lozinci dure, dar și de un discurs de natură naționalistă, cu referiri la valorile tradiționale și suveranitatea statului. Pentru a anima atmosfera și a consolida solidaritatea manifestanților, un colaj de melodii patriotice a fost difuzat în surdină, iar în această după-amiază s-a putut auzi familiarul refren „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane”, versiunea adaptată pentru manifestare, cu versurile lui Radu.
Reacțiile constituie punctul central al dezbaterii, iar parlamentarii și reprezentanții societății civile lansează avertismente dureroase: dacă proiectul de lege va trece, libertățile fundamentale ar putea fi puse sub semnul întrebării, iar drepturile minorităților, în special ale comunității evreiești, ar putea fi grav afectate. Organizațiile civice și juridice au semnalat de mai multe ori că textul legislativ propus poate fi interpretat ca o formă de cenzură.
Contextul de față nu trebuie uitat. În ultimii ani, România s-a confruntat cu multiple situații în care discursul rasist, antisemit sau xenofob a fost utilizat pentru a mobiliza grupări și a polariza societatea. Cu toate acestea, autori politice și comercianți de zgomot de pe scena politică au folosit aceste teme pentru a-și mobiliza baze electorale, iar AUR nu face excepție. Partidul, devenit tot mai vocal și mai influent, a introdus frecvent în discursurile sale teme naționaliste și anti-elitiste, alimentând un climat tensionat, în care orice opoziție față de pozițiile lor devine o formă de „distrugere a valorilor românești”.
De unde va urma această criză? Liderii opoziției și experții în drept consideră că această manifestație, orchestrată de grupări extremiste, poate alimenta și mai mult tensiunile sociale și politice. În același timp, decidenții politici trebuie să se adapteze rapid pentru a răspunde atât nemulțumirilor legitime ale societății civile, cât și riscurilor de agravare a discursului instigator la ură, în contextul unei dezbateri publice tot mai polarizate.
Într-un anumit sens, protestul de astăzi poate fi și un semnal clar pentru cadrul legislativ, dar și pentru decidenți, să fie mai atenți și mai echilibrați în adoptarea unor legi care să nu limiteze libertatea, ci să o apere mai bine. Pe măsură ce ziua avansează, rămâne de văzut dacă aceste cifre remarcabile de protestatari vor determina o schimbare de direcție în dezbaterea parlamentară sau dacă, din contră, vor alimenta și mai mult tensiunea, pe un fundal deja fragil. Cu toate că mulți urmăresc cu îngrijorare evoluția evenimentelor, atmosfera rămâne una tensionată, iar semnele indică faptul că această dezbatere nu va putea fi ignorată prea curând.
