Mihai Eminescu, între omagiu și uitare: Strada care poartă numele poetului național rămâne în degringoladă
Bucureștiul, capitala României, se confruntă cu o situație paradoxală: strada dedicată celui mai mare poet român, Mihai Eminescu, se află într-o stare deplorabilă de degradare, iar plăcuțele care marcau acest loc au suferit modificări nefericite de-a lungul anilor. Cetățenii sunt îngrijorați de faptul că, în contextul globalizării, identitatea culturală românească riscă să fie oprită în rutina administrației locale, care pare să ignore istoria și valorile naționale.
Schimbările denumirii: un simbol neclar al schimbării valorilor
În 1998, plăcuța care marca strada Mihai Eminescu era inscripționată cu „Mihai Eminescu – poet național”. Însă, în anul 2005, aceasta a fost schimbată în „Mihai Eminescu – poet român”, iar în 2016 a apărut o altă variantă, pur și simplu „Mihai Eminescu – poet”. O oarecare confuzie în această evoluție reflectă o tendință îngrijorătoare de a dilua simbolurile culturale în favoarea unei biografii minimaliste. „Eminescu este cadavrul nostru din debara, de care trebuie să ne debarasăm dacă vrem să intrăm în UE”, a declarat, într-o oară, H.R. Patapievici, stârnind ample controverse. Această afirmație, deși extremă, reliefează dezbaterile continue asupra locului pe care cultura română ar trebui să-l aibă într-o societate din ce în ce mai globalizată.
Agonia culturală: neglijarea unui simbol național
Starea străzilor care poartă numele unor figuri emblematice ale culturii române, precum Mihai Eminescu, I.L. Caragiale și George Enescu, este o reflectare a indiferenței autorităților locale. Cu toate că aceste artere au fost dedicate personalităților naționale, ele sunt într-o continua degradare, fie că e vorba de gropi, lipsa mobilierului urban sau de mizerie. „Am trimis atenționări primarilor sectorului 1 și general al capitalei, dar rezultatul a fost zero”, a mentionat profesorul Marin Voicu, care a publicat un mesaj prin care își manifesta nemulțumirea față de starea acestora.
O formă de trădare culturală?
Nerespectarea memoriei unor personalități precum Mihai Eminescu este, în viziunea unor cercetători, o adevărată trădare. Unii critici susțin că în procesul de modernizare și globalizare, valorile autentice sunt înlocuite cu simboluri superficiale. Eminescu spunea în publicația „Timpul” că „în administrație, întâlnim aceleași protoplasme de pretutindeni”, o observație care pare și astăzi extrem de relevantă.
Această ignoranță nu este doar legată de starea fizică a străzilor, ci și de o neglijare a patrimoniului cultural, rezultatul fiind un fenomen complex care afectează identitatea națională. Suficiența cu care se tratează valorile culturale sugerează că ele nu mai constituie o prioritate pentru autorități.
Într-o societate căutând repere, Mihai Eminescu rămâne un simbol constant al identității românești, iar neglijarea operelor și memoriei sale este o provocare pe care fiecare dintre noi ar trebui să o conștientizeze. În final, rămân întrebări fără răspuns: cum putem salva tradițiile noastre culturale într-o lume în continuă schimbare și cum poate fi redată străzii Eminescu strălucirea pe care o merită?
