Un incident feroviar mai puțin obișnuit a ieșit recent la iveală, scoțând în evidență vulnerabilitățile sistemului de gestionare a traficului pe calea ferată din România. În data de 5 iulie 2025, un tren de călători aparținând operatorului privat Astra Trans Carpatic, venit din Constanța, a fost direcționat greșit către Gara București Băneasa, în loc de stația principală București Nord. Deși incidentul pare inițial a fi fost o simplă eroare, investigațiile ulterioare au dezvăluit probleme mai adânci legate de responsabilitatea și precizia procedurilor de management al traficului feroviar.
O decizie greșită, consecințe grave
În mod obișnuit, modul în care se gestionează circulația trenurilor implică o coordonare strictă între stațiile de pe ruta respectivă și dispecerii de la centrul de comandă. În cazul de față, totul s-a complicat de la o confuzie aparent minoră. La ora 18:30, un dispozitor din stația Pantelimon a transmis podului de trafic un aviz de trecere pentru un tren care venea de la Constanța, însă acesta a fost confundat cu altul, destinată către Chitila. În urma acestei confuzii, un operator de la stația Băneasa a transmis, la rândul său, un aviz de plecare pentru trenul Regio 10183, destinație spre Brașov, pentru a fi dirijat în direcția Chitila, în loc de către linia corectă către Gara Nord.
Situația s-a agravat ulterior când, la doar câteva minute distanță, un alt dispecer a transmis un aviz de plecare pentru trenul IR 11506, care avea ca destinație București Nord. În fapt, trenul pornise deja din Constanța și se apropia de București, dar, din cauza acestei confuzii, a fost trimis pe un traseu greșit. Impiegatul de mișcare a fost nevoit să oprească trenul și să-l dea înapoi pentru a se putea reorienta.
Contextul și vulnerabilitățile sistemului feroviar
Deși incidentul s-a petrecut vara trecută, abia recent Agenția de Investigare Feroviară Română a făcut public raportul care detaliază responsabilitățile și cauzele erorii. Potrivit anchetei, confuzia a fost generată de o greșeală în înregistrarea avizelor de trecere, cauzată aparent de o interpretare eronată a informațiilor transmise din stația Pantelimon către Băneasa. În condițiile în care sistemele informatice și procedurile nu par a fi suficient de robuste pentru a preveni astfel de greșeli, incidentul scoate în evidență vulnerabilitățile unui sistem esențial pentru siguranța și punctualitatea feroviară.
Reprezentanții companiei CFR susțin că astfel de situații sunt rare, însă problemele tehnice și de coordonare pot duce la incidente de acest gen. Totodată, se caută soluții pentru a îmbunătăți precizia și rapiditatea în gestionarea traficului, inclusiv investiții în tehnologie și clarificarea procedurilor pentru personalul de teren.
Pe lângă impactul operational, astfel de greșeli pot avea consecințe grave, inclusiv întârzieri semnificative, disconfort pentru pasageri și chiar riscuri de siguranță dacă greșelile nu sunt corectate prompt. În cazul trenului din cazul de față, însă, măsurile rapide luate au evitat orice incident major sau accident.
Perspective și măsuri de prevenție
Autoritățile feroviare continuă să analizeze situația pentru a preveni repetarea unor asemenea erori. În condițiile în care traficul feroviar devine din ce în ce mai aglomerat și mai complex, investițiile în tehnologii de automatizare și monitorizare în timp real sunt considerate prioritare. În plus, personalul din dispecerate beneficiază de programe de formare și actualizare pentru interpretarea corectă a datelor și gestionarea eficientă a situațiilor de urgență.
Deși incidentul a avut drept cauză o simplă greșeală umană, impactul său amintește cât de delicat este echilibrul între siguranța și punctualitatea serviciilor feroviare. Într-un sistem de transport atât de complex și de dependent de coordonare precisă, oricât de mici, greșelile pot avea consecințe importante. Rămâne de văzut dacă măsurile de consolidare a sistemelor și de reducere a riscurilor vor fi suficiente pentru a evita astfel de neplăceri în viitor.
