Schimbări în politicile de sprijin pentru energie în Uniunea Europeană: România păstrează schemele generalizante
Din anul 2026, Uniunea Europeană a decis să își limiteze sprijinul pentru energie în favoarea unui model strict destinat consumatorilor vulnerabili, oferit prin mecanisme sociale. Această decizie marchează o mutare semnificativă în strategie, având drept scop reducerea costurilor pentru bugetele naționale și concentrarea resurselor asupra celor cu nevoie urgentă. România, însă, rămâne printre puținele state membre care continuă să aplice scheme generale de protecție pentru consumatori, menținând un model tradițional în domeniu.
Schimbare de paradigmă în sprijinul pentru energie la nivel european
Până în prezent, majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au adoptat măsuri de intervenție care limitează sprijinul pentru energie la un segment de populație definit ca fiind vulnerabil. Aceasta înseamnă că, începând cu 2026, ajutorul nu se va mai acorda tuturor consumatorilor, ci doar celor aflați în situații dificile, pentru a evita distorsiuni de piață și pentru a aloca resursele în mod mai eficient.
Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, această schimbare va avea un impact profund asupra modului în care România gestionează protecția consumatorilor. România s-a remarcat, până acum, prin păstrarea schemelor generale de sprijin, susținând în mod tradițional toți utilizatorii de energie, indiferent de venituri sau vulnerabilități sociale. Acest model a generat critici legate de eficiența cheltuirii banilor publici și de acomodarea la noile standarde europene.
România continuă cu scheme de protecție largă, în ciuda direcțiilor europene
Deși costurile pentru consumatorii casnici în România sunt comparabile cu cele din alte state membre, sistemul de sprijin continuă să fie larg și generos. Tribunalul pentru Energie și autoritățile de reglementare încearcă să mențină această abordare, considerând-o o protecție necesară în contextul creșterii prețurilor și al instabilității energetice globale.
„Deşi România are un preț la populaţie raportat la puterea de cumpărare mai scăzută, sprijinul de amploare pentru toți consumatorii a fost considerat o măsură de solidaritate socială,” explică reprezentanții asociației. Cu toate acestea, această strategie riscă să fie dificil de susținut pe termen lung, mai ales în condițiile în care Uniunea Europeană promovează un model mai restrictiv de intervenție, axat pe mobilizarea resurselor pentru cei mai vulnerabili.
Context și provocări pentru viitor
Această diferență de abordare în politicile de susținere pentru energie va deveni, cu siguranță, un subiect de dezbatere în rândul autorităților române și al structurilor europene. În timp ce unele state își adaptează schemele de ajutor pentru a fi mai selective, România trebuie să găsească un echilibru între necesitatea de a proteja cetățenii și obligațiile de conformare cu directivele comunitare.
Pe termen mediu și lung, contextul energetic global continuă să fie unul de incertitudine, cu evoluții imprevizibile pe piețele de combustibili și fluxuri comerciale. În asemenea condiții, rămâne de văzut dacă modelul românesc, mai larg și mai generos, va putea fi menținut fără a afecta sustenabilitatea financiară a sistemului.
Ultimele evoluții indică faptul că guvernele europene sunt în proces de ajustare a politicilor, punând accent pe protecția celor mai vulnerabili. În acest context, România va trebui să decidă dacă va păstra actuala strategie sau va adapta schemele de sprijin pentru energie la noul context european, în speranța de a găsi un echilibru între eficiență și solidaritate socială.
