Pachetul de reforme propus de Guvernul României, denumit “pachetul trei de reforme”, a fost publicat marți seară în dezbatere publică de către Ministerul Dezvoltării. Măsurile propuse vizează o reducere cu 10% a cheltuielilor în administrația locală și centrală, fără a afecta salariile de bază. Această decizie a stârnit discuții aprinse între autoritățile locale și guvernanți, iar mulți primari se tem de impactul pe care îl va avea asupra bugetelor locale.
Reducerea cheltuielilor și amenințările cu sancțiuni
Cea mai controversată măsură din acest pachet vizează primăriile, care sunt obligate să reducă numărul angajaților cu 10% sau să obțină economiile cerute fără disponibilizări. Autoritățile locale care nu reușesc să își ajusteze cheltuielile riscă să nu mai primească sumele din impozitul pe venit, o măsură care ar putea afecta grav serviciile publice. “65% din impozitul pe venit ajunge la primării, iar sancțiunile vor fi dureroase pentru orașele care nu se conformează”, a declarat un primar dintr-o localitate mică.
În plus, primăriile care nu își pot acoperi costurile de funcționare nu vor avea liber la ajustarea salariilor angajaților, Guvernul urmând să decidă în acest sens. Aceste măsuri au creat neliniște printre edili, care se tem că ar putea ajunge în imposibilitatea de a oferi servicii esențiale cetățenilor.
Limitări pentru funcționarii publici
Pe de altă parte, în administrația centrală, cheltuielile de personal trebuie reduse tot cu 10%, iar aici guvernanții intenționează să elimine sporurile, nu salariile de bază. O altă prevedere importantă preconizează limitarea numărului de mandate pentru directorii din ministere la maximum două. Această măsură are rolul de a preveni corupția și de a asigura o rotire mai frecventă în funcții, o idee întâmpinată cu aplauze de specialiștii în administrație publică.
“Un director care își păstrează funcția prea mult timp riscă să intre în conflicte de interese, iar prin această rotire vrem să prevenim astfel de situații”, a afirmat un oficial din Guvern. De asemenea, funcționarii publici vor avea posibilitatea de a lucra part-time la alte unități administrative, sporind astfel colaborările între localități.
Asociații regionale pentru dezvoltare comună
O altă măsură importantă vizează crearea de consorții între localități, permițându-le să se asocieze pentru a dezvolta proiecte de anvergură mai ușor. Aceste asociații vor beneficia de fonduri suplimentare de la Guvern, un stimulent pentru colaborarea intercomunitară. “Împreună suntem mai puternici, iar prin aceste consorții putem dezvolta proiecte care să aducă valoare adăugată întregii regiuni”, a subliniat un expert în dezvoltare regională.
Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că măsurile vor genera nemulțumiri în rândul primarilor, indiferent de apartenența politică. “Nu va fi ușor să găsim o formulă care să mulțumească pe toată lumea, iar austeritatea va fi o provocare pentru toți. Primarii trebuie să găsească soluții pentru a face economiile necesare”, a afirmat acesta. Reacțiile din teritoriu sunt variate, iar primarii aparținând diferitelor partide politice deja se pregătesc să se alinieze împotriva acestor măsuri.
În concluzie, pachetul de reforme propus de Guvern face obiectul unor dezbateri intense. Spațiul public este acum plin de incertitudini, iar viitorul serviciilor publice depinde de implementarea acestora. Numai timpul va demonstra dacă aceste măsuri se vor traduce într-o administrație mai eficientă sau dacă vor amplifica tensiunile dintre Guvern și autoritățile locale.
