Avocata Silvia Uscov a depus luni, la Curtea de Apel București, două acțiuni diferite menite să pună capăt procesului de numire a judecătorilor Curții Constituționale, Dacian Dragoș și Mihai Bucuioc, într-un context politic și juridic extrem de tensionat. Aceste demersuri juridice apar în paralel cu acțiunile depuse anterior, în decembrie, și reprezintă o încercare clară de anulate hotărârile care i-au desemnat pe cei doi judecători și de a suspenda executarea decretului prezidențial de numire pentru Dacian Dragoș.
Noile acțiuni: o încercare de blocare a numirii judecătorilor CCR
Silvia Uscov, avocat specializat în drept constituțional, susține că modul în care au fost făcute numirile celor doi judecători în Curtea Constituțională a României nu respectă întocmai prevederile legale. În documentele depuse, ea argumentează că procesul de selecție și numire nu s-a desfășurat în condiții conforme cu legea, motiv pentru care solicită anularea actelor administrative și a actului de numire semnat de către președintele țării.
„Am întâmpinat numeroase încălcări ale procesului legal de selecție și desemnare a judecătorilor CCR, motiv pentru care am hotărât să atac aceste hotărâri în instanță,” a declarat avocata într-o conferință de presă organizată după depunerea dosarului. Aceasta susține, totodată, că decizia de a contesta numirile respective este o componentă critică pentru protejarea independenței justiției și pentru menținerea unui echilibru constituțional.
Contextul politic și juridic al numirilor controversate
Numirile lui Dacian Dragoș și Mihai Bucuioc au fost subiectul unor dispute politice și judiciare de luni bune, având în centrul atenției aparente conflicte între puterile statului și influența partidelor politice asupra procesului de selecție a judecătorilor CCR. La jumătatea lunii octombrie, președintele Klaus Iohannis semnase decretul de numire pentru Dacian Dragoș, deși această decizie fusese contestată atât în instanță, cât și în spațiul public, de către opoziție și de către reprezentați ai unor profesionaliști din justiție.
Președinția și alte instituții au susținut validitatea procesului și legalitatea actelor, invocând dreptul constituțional al șefului statului de a numi judecătorii CCR, însă criticii reclamă faptul că atribuțiile și procedurile de selecție au fost folosite pentru a influența direcția Curții și pentru a asigura anumite interese politice.
Implicațiile pentru funcționarea Curții și pentru stabilitatea instituțională
Atât contestatarii, cât și susținătorii celor doi judecători se află acum într-un moment de incertitudine juridică și politică, în contextul în care deciziile recente pot afecta credibilitatea Curții Constituționale și, implicit, echilibrul puterilor din România. În cazul în care acțiunile Silviei Uscov vor fi admise în instanță, numirile ar putea fi anulate, ceea ce ar însemna o amânare a unor decizii-cheie de către CCR în chestiuni legislative și constituționale de interes național.
De asemenea, pendingul proces poate avea repercusiuni și asupra încrederii publice în justiție, mai ales în condițiile în care numirile în poziții de înaltă responsabilitate sunt deseori percepute ca fiind parte a unui joc de interese sau influențări politice.
Ultimele evoluții și perspectiva pe termen scurt
Pe fondul acestor demersuri juridice și al tensiunilor politice, Curtea de Apel București urmează să decidă dacă va suspenda temporar executarea decretelor de numire și dacă va admite sau respinge acțiunile Silviei Uscov. Decizia va fi influențată de analiza legalităților legate de procedură și de respectarea normelor constituționale în procesul de numire a judecătorilor CCR.
În timp ce procesul judiciar continuă, tensiunile din sânul instituțiilor românești se intensifică, iar scenariile despre modul în care această dispută își va găsi finalitatea rămân incert, în așteptarea unor decizii care pot schimba cursul pentru ordinea constituțională a țării. În aceste condiții, climatul de stabilitate juridică și politică din România depinde, în mare măsură, de deciziile care vor fi luate în următoarele săptămâni, și de modul în care instanțele vor interpreta respectarea legii în acest context delicat.
