Criză la „C.C. Iliescu”: saloane la 16°C, operații amânate după avaria de la CET Sud

Criza căldurii în spitale: temperaturi extrem de scăzute amenință siguranța pacienților din București

Se anunță o iarnă dificilă pentru sistemul medical din București, unde mai multe spitale și institutii medicale se confruntă cu probleme grave generate de lipsa de căldură. În contextul unor condiții meteo extrem de reci, temperaturile în unele zone ale unităților medicale au coborât până la 16 grade Celsius, fapt ce pune în pericol sănătatea și recuperarea pacienților, dar și siguranța personalului medical.

Situație critică în spitale: temperaturi de 16 grade și intervenții amânate

Una dintre cele mai afectate unități este Institutul de Boli Cardiovasculare CC Iliescu, unde, din cauza deficiențelor de încălzire, temperaturile din anumite saloane și zone ale institutului au ajuns la limită, respectiv 16 grade Celsius. În condițiile în care temperaturile ideale pentru pacienți se situează între 20 și 24 de grade, aceste valori reprezintă un real pericol pentru persoanele internate, mai ales pentru cele cu afecțiuni mai fragile.

Pentru a evita agravarea situației, conducerea institutului a decis amânarea tuturor intervențiilor chirurgicale care nu sunt urgente. Internările, de asemenea, au fost temporizate, iar personalul medical operează cu resurse improvizate, precum calorifere și instalații electrice de climatizare, pentru a menține o temperatură minimă în condiții cât mai sigure pentru pacienți.

Măsuri de urgență și eforturi pentru menținerea condițiilor minime de siguranță

Pentru a monitoriza situația și a preveni eventuale crize, echipe tehnice din partea distribuitorului de energie electrică merg de două ori pe zi în spitale, verificând funcționarea instalațiilor și consumul energetic. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, subliniază că, deși indicatorii electrici se mențin în limite stabile, situația rămâne critică. “Este delicat, este dificil pentru că discutăm despre pacienți critici, pacienți cu diverse patologii pentru care temperatura este esențială în recuperare”, a precizat oficialul.

Această criză are un impact direct asupra calității serviciilor medicale și a securității pacienților, dar și asupra personalului medical, acționând ca un semnal de alarmă în contextul unor probleme structurale ale infrastructurii sanitare din capitală. Sistemele de încălzire ale unor spitale nu au fost proiectate pentru astfel de situații extreme și, de aceea, se impun investiții și modernizări urgente.

Probleme la mai multe unități medicale din București: de la oncologie la boli cardiovasculare

Pe lângă Institutul CC Iliescu, alte unități medicale importante se confruntă cu probleme similare. La Institutul de Oncologie și la Institutul Clinic Fundeni, încălzirea a început să se reabiliteze, însă capacitatea de a menține în mod constant temperaturile optime este încă limitată. În cazul Fundeni, de exemplu, căldura a revenit, dar nu la nivelul necesar pentru a asigura condiții confortabile și sigure pentru pacienți și personal.

Ministrul Sănătății a precizat că au avut discuții cu managerii acestor spitale, concluzia fiind că, pe termen lung, cele mai mari spitale și centrele strategice trebuie să devină independente de rețeaua de încălzire a orașului, investind în centrale proprii. „Astfel de crize ne arată că trebuie să punem accent pe autonomia energetică a infrastructurii medicale, mai ales pentru spitalele critice”, spune oficialul.

În plus, în cazul unor spitale de urgență, se ia în considerare modernizarea sistemelor de încălzire pentru a evita astfel de situații în viitor. Studiile și evaluările recente arată necesitatea unor investiții în infrastructură, care să asigure funcționarea optimă în condiții deosebite, indiferent de avariile sau crizele de pe rețeaua publică.

Perspective și măsuri pentru viitor

Criza actuală a scos în evidență vulnerabilitățile majore ale sistemului sanitar din România, în special în ceea ce privește infrastructura de încălzire în condiții de iarnă severă. În timp ce autoritățile încearcă să gestioneze situația de urgență, un pas firesc ar fi investițiile masive în centrale proprii și în sisteme de alimentare de rezervă pentru cele mai critice spitale.

Ministrul Sănătății consideră că, în urma experienței și a crizei anterioare, trebuie să se analizeze și să se implementeze măsuri de prevenție, pentru a nu ajunge din nou în asemenea situații extreme. Până atunci, eforturile sunt concentrate pe asigurarea continuității serviciilor esențiale și reducerea riscurilor pentru pacienți, în condițiile în care vremea continuă să fie extrem de rece în București, menținând presiunea asupra sistemului public de sănătate.

Diana Gheorghiu

Autor

Lasa un comentariu