Pro TV a anunțat recent încetarea producției pentru emisiunea „La Măruță”, o decizie care marchează sfârșitul unei epoci pentru televiziunea românească. O posibilă distanțare a acesteia de pe piața media nu trebuie privită doar ca o simplă schimbare în grila de programe, ci și ca un indicator clar al transformărilor profunde pe care le traversează sectorul audiovizual. Într-o societate în care tehnologia și inteligența artificială capătă tot mai multă influență, această mutare devine, de fapt, o radiografie a modului în care economia muncii se adaptează noilor realități digitale.
Evoluția unui format clasic într-o industrie în căutarea eficienței
„La Măruță” nu a fost doar o emisiune de divertisment cu un prezentator cunoscut, ci un mecanism amplu, cu o echipă numeroasă și un cost de producție considerabil. Aproximativ patruzeci de angajați lucrau constant pentru realizarea unui show zilnic live, incluzând jurnaliști, operatori, editori, producători și specialiști în digital. Această structură industrială presupunea un efort logistic considerabil și o cheltuială semnificativă, dificultățile fiind cu atât mai mari cu cât formatul evolua spre un jurnal de realitate din viața cotidiană românească, cu accent pe povești sociale și comunități mici.
Pentru public, această emisiune a reprezentat, de-a lungul aproape două decenii, un oază de apropiere de realitatea românească, fiind mai mult decât un simplu format Tv: o reflecție a societății. Însă vremurile în care asemenea producții puteau fi susținute prin audiență și înțelese ca fiind sustenabile economic au fost și ele, din păcate, istorie. Într-o industrie încrâncenată să adopte conținut rapid, scalabil și adaptabil digital, un format atât de laborios și de personalizat devine din ce în ce mai dificil de justificat.
Transformarea muncii în era inteligenței artificiale
Decizia Pro TV vine pe fondul confirmării oficiale a creării unui departament dedicat inteligenței artificiale, o mișcare ce simbolizează o restructurare majoră a modului în care se produce și se distribuie conținutul media. În ciuda faptului că AI-ul nu produce direct emisiuni, el deja influențează procesul de creație, automatizând promo-urile și conținutul de prezentare, iar acest proces a fost accelerat odată cu introducerea tehnologiilor generative. Măsurarea globală indică faptul că tot mai multe companii media aleg să fie mai rapide, mai predictibile și mai ieftine, înlocuind treptat echipele numeroase cu algoritmi care pot produce volume mari de conținut în timp foarte scurt.
Pentru consumator, această schimbare înseamnă o alterare a modului în care primește informație: formate scurte, repetitive, deja validate, concepute pentru engagement rapid. Însă pentru angajați, vestea este cu adevărat dificilă. Echipele experimentate, bine plătite și cu o expertiză profundă în producția de conținut „uman” devin tot mai greu de menținut într-un peisaj în care tehnologia poate oferi, de o manieră acceptabilă, rezultate la costuri mult mai mici.
Semnele schimbării și perspectivele viitoare
Când comunicatele oficiale ale unor mari televiziuni vorbesc despre „adaptarea strategiei de conținut” și despre un echilibru între televiziunea tradițională și mediul digital, ele ascund, adesea, o tranziție accelerată, uneori neprielnică pentru forța de muncă umană. Declarația lui Cătălin Măruță, care nu face referiri directe la motivul încetării, reflectă, de fapt, tumultul unui sistem în schimbare rapidă, dificil de urmărit de către angajații și publicul tradițional.
Termenul de sfârșit al unei epoci pentru „La Măruță” nu trebuie interpretat doar ca dispariția unei emisiuni, ci ca o metaforă pentru o stare de fapt. Paradoxal, aceste schimbări vor afecta, în mod surprinzător, mai ales pe cei care produc conținut cu adevărat complex, uman, greu de automatizat. Într-un peisaj media în plin proces de digitalizare și automatizare, ceea ce pare a fi o simplă decizie de business poate avea consecințe mult mai profunde: despre modul în care se va lucra și se va crea în media românească în următorii ani.
