Criza economică și tensiunile sociale din Iran ating cote severe, aruncând în umbră stabilitatea regimului islamic, pe măsură ce bilanțul victimelor în rândul protestatarilor continuă să crească, potrivit unui raport al ONG-ului Human Rights Activists News Agency (HRANA). În total, cel puțin 538 de persoane și-au pierdut viața de la începutul seriei de demonstrații instaurate în țară la sfârșitul lunii decembrie, în contextul în care presa internațională și organizațiile pentru drepturile omului urmăresc cu îngrijorare escaladarea conflictului social și politic.
Rezultatele acestor proteste, extinse rapid în peste o sută de orașe din Iran, relevă o criză profundă ce depășește problemele economice, și anume nemulțumirile populației față de corupție, inegalitate și restricțiile restricționate ale libertăților civile. În centrul acestor tensiuni se află sistemul politic islamic, care, pentru mulți iranieni, nu reușește să răspundă nevoilor cetățenilor sau să-i protejeze de dificultățile cotidiene generate de sancțiunile occidentale și de o economie fragilă.
Numărul victimelor și extinderea protestelor
Potrivit datelor furnizate de HRANA, cei mai mulți morți provin din zone urbane precum Teheran, Mashhad, Shiraz și Isfahan, unde protestatarii au ieșit în stradă pentru a cere schimbări fundamentale. La început, manifestațiile au fost inițial pașnice, dar au degenerat rapid în confruntări violente cu forțele de ordine. Până în prezent, sute de oameni au fost răniți și arestați, iar numărul deceselor continuă să crească, cele mai recente estimări indicând cel puțin 538 decese.
Organizațiile pentru drepturile omului vorbesc despre represalii dure din partea autorităților, inclusiv utilizarea armamentului de foc asupra manifestanților. Sute de tineri, adesea adolescenți, au fost uciși în ultimele săptămâni, iar comunitățile locale încearcă să-și exprime durerea și frustrarea prin proteste generate de disperare și dorința de schimbare.
Contextul economic și social al disidenței
Criza economică that afectează Iranul din cauza sancțiunilor economice aplicate de Statele Unite și a lipsei de investiții, agravate de gestionarea defectuoasă a fondurilor și de corupția endemică. Prețurile la produse de bază precum alimentele, petrolul și medicamentele au crescut exponențial, iar salariile nu țin pasul, alimentând nemulțumirea unei populații tot mai sătulă de promisiuni neîmplinite și de restricțiile impuse de Guvern.
Oamenii ies în stradă în condiții adesea periculoase pentru a-și exprima nemulțumirea față de corupție, față de gestionarea defectuoasă a crizei și față de limitările asupra libertăților individuale. Autoritățile iraniene s-au angajat să reprime aceste proteste, crescând numărul de arestări și de represalii, dar presiunea publică continuă să crească, iar temerile privind o destabilizare mai largă se intensifică.
Perspective și reacții internaționale
Liderii occidentali și organismele internaționale au condamnat violențele și au cerut autorităților iraniene să retragă forțele de ordine și să permită exprimarea liberă a opiniei. În timp ce țara rămâne izolată din punct de vedere diplomatic, aceste proteste reușesc să mobilizeze un sprijin intern tot mai mare pentru o schimbare sistemică, deși regimul insistă pe menținerea controlului și pe combaterea extremismului.
Viziunile pentru viitor sunt incert-e, însă amploarea și duritatea represaliilor au accentuat prăpastia dintre autorități și populație. La începutul lui 2023, perspectivele pentru o soluție pașnică par indepartate, în timp ce tensiunile continue să alimenteze o situație extrem de volatile. În unele cercuri de observatori, crește temerea că aceste proteste ar putea marca începutul unui proces de reformare sau chiar de schimbare profundă, dar pentru moment, situația pare să se afle în impas, în așteptarea unor evoluții care să redefinească pe termen lung relația dintre putere și populație în Iran.
