Spotify, unul dintre cele mai mari și influente servicii de streaming muzical din lume, se confruntă cu o critică din ce în ce mai accentuată privind modul în care distribuie fondurile provenite din drepturile de autor. În timp ce platforma susține că oferă artiștilor o șansă de a câștiga în funcție de ascultări, un strateg din industria muzicală afirmă că metoda nu favorizează în mod adecvat muzicienii cu venituri stabile, ci creează un sistem inechitabil și dispersat. Această dezbatere a fost adusă în prim-plan de un eseu recent, în care se propune o reformulare a repartizării fondurilor pentru a asigura sustenabilitatea financiară a artiștilor profesioniști.
### Sistemul de distribuție a drepturilor de autor: o relație “universala” sau o reducere a diferențelor dintre artiști?
Spotify împart fondurile de drepturi de autor într-un mod foarte dispersat, acoperind un număr foarte mare de artiști, inclusiv pe cei care adună foarte puține ascultări. Această abordare a fost criticată pentru că probabil favorizează numărul mare de artiști independenți sau niche, dar nu neapărat contribuie la susținerea financiară a muzicienilor consacrați, care pot trăi doar din veniturile obținute din streaming. În esență, se pare că platforma își bazează modelul de plată pe o arhitectură “democratică” în care fiecare ascultare se traduc în venituri distribuite edilitar, însă rezultatul este un peisaj în care doar noii veniți sau artiștii de nișă pot beneficia într-o măsură mai mare.
Un strateg din industria muzicală, care și-a dorit să-și păstreze anonimatul, a declarat recent că “Spotify împarte fondurile între prea mulți artiști, mărind astfel dispersia și reducând șansele de a obține venituri semnificative pentru muzicienii care chiar pot trăi din muzică”. Acesta susține că sistemul actual nu face diferența între artiștii profesioniști și cei amatori sau sporadici, ceea ce duce la o sub-reprezentare a celor care reușesc să-și construiască o carieră sustenabilă.
### Propunerea unui prag pentru ascultări lunare: o soluție pentru sustenabilitatea artistului?
Pentru a remedia aceste dezechilibre, strategul propune introducerea unui prag de 250.000 de ascultători lunari pentru ca artiștii să fie eligibili pentru distribuirea costurilor de drepturi. “Un astfel de prag ar ajuta la concentrare, reducând dispersia fondurilor și sprijinind în mod real doar artiștii care au deja o bază de ascultători suficient de consistentă pentru a genera venituri decente”, explică el.
Această idee nu este nouă în industria muzicală, în timp ce alte platforme și case de discuri au experimentat modele similare pentru a sprijini artiștii cu potențial financiar real. În plus, o astfel de măsură ar încuraja echilibrul între artiștii indies și cei consacrați, prevenind situația în care muzica de nișă sau începătorii beneficiază de o parte disproporționată din fonduri.
### Context: o industrie în schimbare, cu provocări majore
Pe fondul schimbărilor rapide din industria muzicală, cauzate atât de avansul tehnologiei, cât și de pandemie, discuția despre echilibrarea repartizării veniturilor devine tot mai acută. Spotify, ca și alte platforme de streaming, a fost acuzată de artiști și manageri deopotrivă că stipulează condiții dezavantajoase, mai ales pentru cei care nu ating un anumit număr de ascultări. În același timp, companiile și platformele încearcă să balanseze între sustenabilitatea lor financiară și nevoia de a oferi artiștilor o șansă reală de a-și face auzită muzica.
Dezbaterile la nivel mondial, precum și propunerile de reformare a modului de compensare, indică o tendință spre un model mai echitabil, în care performanța și audiența consistentă vor avea un rol mai important. În timp ce ideea unui prag de ascultări poate părea restrictive, ea reprezintă o încercare de a echilibra interesele platformei și ale artiștilor, într-un ecosistem în care, nu de puține ori, muzica devine victimea unei lupte financiare acerbe pentru supraviețuire.
În final, discuția despre redistribuirea fondurilor în streamingul muzical rămâne deschisă, dar cu siguranță va continua să evolueze pe măsură ce industria caută soluții pentru a proteja și încuraja artiștii care chiar merită o sustenabilitate pe termen lung.
