Aerul din București respiră din greu în această dimineață, iar nivelurile de poluare au ajuns la cote alarmante în numeroase zone ale capitalei, atrăgând atenția autorităților și a locuitorilor asupra problemelor de sănătate publică cauzate de calitatea aerului. Datele colectate de platforma de monitorizare Airlive indică un nivel crescut al particulelor periculoase, în special a PM 2,5, acuze care pătrund adânc în plămâni și trec în fluxul sanguin, agravând afecțiunile cardio-respiratorii și crescând riscul mortalității premature.
Poluarea în Capitală: zonele cele mai afectate și riscul crescut pentru sănătate
Cel mai afectat sector din București în această dimineață este zona Liceului Cervantes, unde nivelul de PM 2,5 a atins 53 micrograme pe metru cub, dublu față de limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. În alte zone precum Colentina, Obor, Piața Unirii, Dudești și Berceni, valorile depășesc tot pragul critic, situându-se între 25 și 31 micrograme/m³, semne clare ale pericolului acut pentru sănătatea populației. Chiar și în zone mai puțin afectate, precum Dristor, Gara de Nord sau Vatra Luminoasă, s-au semnalat depășiri în limitele de atenție.
Chiar dacă particulele de PM10 se mențin în parametri normali, ceea ce indică o mai mică prezență a prafului gros, concentrațiile de PM 2,5 sunt preocupante. Aceste particule fine sunt cele mai periculoase deoarece pătrund adânc în organism și sunt principalele cauze ale inflamațiilor și bolilor cronice. În imaginea generală, sursele principale de poluare rămân combustibilii fosili, arderea lemnului sau combustibililor fosili, dar și activitățile umane precum construcțiile sau aruncarea deșeurilor în aer contribuie semnificativ la această situație critică.
Iarna și încălzirea casnică: factorii majori ai poluării
Pe fondul scăderii temperaturilor, calitatea aerului în București se înrăutățește vizibil, iar încălzirea permanentă devine un factor major de poluare. Potrivit unui raport recent al Centrului pentru politici durabile Ecopolis, circa 70% din poluarea aerului în timpul sezonului rece provine din arderea combustibililor în locuințe. Asemenea, în Capitală, în general, peste 80.000 de gospodării se încălzesc cu sobe pe lemne și cărbune, chiar dacă acestea sunt cele mai poluante și cu un randament scăzut, fiind preferate pentru costurile mici.
Zonele periferice ale orașului, unde locuiesc multe familii cu venituri mai mici, sunt cele mai vulnerabile, utilizând în continuare combustibili solizi, inclusiv deșeuri, pentru a face față sezonului de iarnă. În aceste condiții, poluarea devine o problemă endemică, afectând calitatea vieții și sănătatea populației, mai ales în contextul în care clarifying deșeurile și arderea necontrolată contribuie la creșterea nivelului de particule în aer.
Costuri umane și economice: o nouă realitate pentru București
Impactul acestei poluări nu se limitează doar la vizibil sau la disconfort. Organizația Mondială a Sănătății estimează că poluarea aerului provoacă în fiecare an aproape 7 milioane de morți premature la nivel global, dintre care peste 29.000 doar în România. La nivel european, costurile indirecte se cifrează în miliarde de euro, iar la nivel local, Bucureștiul înregistrează cele mai mari cheltuieli în sănătate în comparație cu alte capitale, aproximativ 3.000 de euro pe un locuitor anual, pentru tratarea bolilor generate de calitatea inferioară a aerului.
Realitatea devine mai stranie dacă analizăm pătrunderea acestor toxine în organismele vulnerabile precum copiii, bătrânii sau persoanele cu boli cronice. În timp ce depășirile de norme se înmulțesc, autoritățile trebuie să acționeze mai decisiv, atât în reducerea surselor de emisii, cât și în sensibilizarea publicului. În contextul iernii și al temperaturilor scăzute, măsurile pentru combaterea poluării trebuie să devină prioritate națională, dacă se dorește o schimbare în cifre și sănătate.
În ultimele zile, cetățenii au fost avertizați de situația critică, iar predicțiile indică faptul că, fără intervenții urgente, problemele vor persista, iar efectele asupra sănătății și economiei vor fi resimțite tot mai acut. Între timp, cercetările continuă pentru găsirea unor soluții durabile, dar timpul este un factor decisiv în acest război cu aerul poluat.
