Iranul a suspendat complet accesul la internet timp de 48 de ore, într-o încercare vizibilă de a controla valul de proteste ce a înfățișat o fermentație socială fără precedent în ultimele decenii. Până în această seară, ora 20:00, ora locală, populația iraniană s-a confruntat cu o tăiere brutală a comunicării digitale, un episod rar întâlnit în țară, dar nu necunoscut pentru regimurile autoritare care încearcă să suprime mobilizarea civică.
Supresia comunicațiilor a fost confirmată de Agenția de monitorizare a internetului NetBlocks, care a semnalat că, pentru aproape două zile, utilizatorii nu au putut accesa rețelele de socializare sau serviciile online obișnuite. Într-un context de proteste masive în mai multe orașe, această măsură a fost interpretată ca o încercare disperată a autorităților de a diminua răspândirea informațiilor și de a limita mobilizarea populației. La ora actuală, deși accesul la internet a fost restabilit temporar, intervențiile din partea regimului continuă să fie vizibile, iar impactul asupra societății și imaginii internaționale este semnificativ.
Motivul oficial: „Pentru a împiedica lumea să vadă protestele”
Autoritățile din Iran au justificat blocarea internetului prin motive de ordine publică, dar în interiorul țării această explicație are un gust metalic. “Blocarea a fost pentru a împiedica lumea să vadă protestele,” au declarat surse oficiale, deseori citate în timpul crizelor similare. Măsura a fost percepută ca o încercare de a ascunde dimensiunea și natura demonstrațiilor, care s-au extins rapid după ce începuseră în urmă cu câteva săptămâni. În ultimele zile, secțiuni întregi ale țării au fost martorii unor manifestații naționale contra regimului, anumite surse indicând o răspândire a protestelor în peste 20 de orașe importante.
Această mișcare socială a fost declanșată de revendicări legate de condițiile economice precare, implicarea în conflicte regionale și restricțiile severe asupra libertăților civile. Demisia unuia dintre cei mai importanți oficiali ai regimului, precum și apelurile la reforme democratice, au intensificat presiunea pe conducerea de la Teheran. Cu toate acestea, răspunsul autorităților a fost, de fiecare dată, represiv: arestări în masă, utilizarea forței împotriva protestatarilor și acum, închiderea comunicărilor digitale.
Contextul global și reacțiile internaționale
Intervenția netă a internetului în Iran a atras reacții din partea comunității internaționale, care vede în această acțiune o încălcare a libertății de exprimare. Statele Unite și Uniunea Europeană au condamnat măsura, solicitând Teheranului să restabilească accesul liber la informații și să rețină folosirea forței împotriva demonstraților. În același timp, organizații pentru drepturile omului avertizează asupra riscului de escaladare a violenței și de consolidare a cenzurii în timpul stăpânirii regimurilor autoritare.
Pe plan intern, oficialii continuă să susțină că măsura a fost temporară și necesară pentru menținerea ordinii, însă analistii politici subliniază că această tactică nu pare să fie o soluție pe termen lung. Oamenii de rând, deja obișnuiți cu restricțiile, încercă acum să găsească alternative de comunicare, precum mesaje criptate și rețele VPN, pentru a-și păstra vie speranța că vocea lor nu va fi complet zugrăvită în întuneric.
Deocamdată, perspectiva rămâne incertă. Regimul teocratic se confruntă cu o perturbare gravă a controlului său asupra societății, iar tensiunile sunt în creștere. În ciuda dificultăților, protestele continuă să se extindă, alimentate de frustrarea populației și de sprijinul internațional tot mai evident pentru revendicările civile. În timp ce lumea urmărește evoluția situației, rămâne de văzut dacă Iranul va putea reuși să revină la o comunicare controlată sau dacă aceste evenimente vor marca începutul unei noi faze în istoria socială a țării.
