Controversă asupra Acordului UE – Mercosur: Statisticile alarmante despre pierderea a zeci de mii de locuri de muncă în Uniunea Europeană
Discuțiile legate de Acordul de Liber Schimb între Uniunea Europeană și blocul Mercosur continuă să agite scena politică și economică. În timp ce oficialii europeni promovează beneficiile economice și deschiderea către piețele sud-americane, un număr tot mai mare de experți și politicieni din cadrul Uniunii avertizează asupra consecințelor sociale potențial devastatoare ale înțelegerii.
Unul dintre cei mai vocali opozanți ai acestui acord este deputatul PSD Marius Budăi, care afirmă că studiile de impact realizate până acum indică o reală amenințare pentru piața muncii europene. Potrivit analizelor, Acordul UE – Mercosur ar putea duce la o pierdere de aproximativ 120.000 de locuri de muncă în Uniune, o cifră care, dacă s-ar concretiza, ar avea impact semnificativ asupra economiilor locale. Într-o interpelare recentă, parlamentarul a adresat un apel către colegii săi din USR, întrebându-i dacă au citit aceste studii de impact: „Stimaţi USR-işti, aţi citit studiile de impact ale acestui acord? Ştiaţi că se estimează o pierdere de circa 120.000 de locuri de muncă din Uniunea Europeană?”
Contextul economic al negocierilor UE – Mercosur este complex, fiind văzut, dintr-o parte, ca o încercare de a stimula comerțul și investițiile între Europa și America de Sud, dar, din cealaltă parte, ca o potențială amenințare pentru industriile locale, în special pentru cele tradiționale, care se află deja sub presiune din cauza concurenței globale și a automatizării.
Analiza studiilor de impact relevă că un aspect esențial al acordului este liberalizarea comerțului cu produse agricole și industriale. Pentru fermierii europeni, această liberalizare înseamnă competiție acerbă cu produsele din Mercosur, care sunt adesea obeșite de costuri mai mici și de practici agricole diferite. În aceste condiții, numeroase sectoare — de la carne și cereale până la produse lactate sau industriale — se află în fața unui risc real de declin sau chiar de dispariție.
Reacția opiniei publice și a mediului politic nu s-a lăsat mult așteptată. La nivel european, există manifestări de nemulțumire, în special din partea organizațiilor de profil și sindicatele, care susțin că acordul favorizează interesele companiilor multinaționale în detrimentul muncitorilor. De asemenea, numeroși critics spun că, în procesul de negociere, s-au acordat concesii semnificative, fără a se consulta în mod adecvat comunitățile afectate, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la transparență și echitate.
Pe de altă parte, oficialii europeni și reprezentanții sectorului de afaceri argumentează că acest acord ar deschide piețe și ar ajuta la creșterea exporturilor, ceea ce, în teoria lor, ar duce la crearea de noi locuri de muncă. Totuși, încercările de a estima aceste beneficii au fost contestate de numeroși economiști, care avertizează că avantajele sunt inegale și pot fi contrabalansate de pierderea în sectoarele vulnerabile.
Adăugând și alte componente ale dezbaterii, devine clar că decizia privind ratificarea sau respingerea acordului va avea implicații durabile nu doar pentru economia europeană, ci și pentru imaginea și responsabilitatea climatică și socială a Uniunii.
Pentru moment, negociatorii europeni continuă discuțiile în tentativa de a ajusta anumite clauze ale acordului, sperând să reducă riscurile sociale și economice. Însă, pe măsură ce publicațiile și parlamentarii avertizează în privința consecințelor, devine tot mai evident că această înțelegere trebuie analizată cu maximum de atenție și responsabilitate, pentru a evita un impact negativ pe termen lung asupra pieței muncii europene.
