Iurie Leancă: „Regret că nu mi-am dat demisia la timp”
Fostul premier al Republicii Moldova, Iurie Leancă, și-a exprimat regretul că nu a demisionat la timp în contextul scandalului privind frauda bancară, în cadrul unei audieri ca martor în procesul fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc. Declarațiile au fost făcute în prima ședință de judecată din acest an, evidențiind responsabilitatea sa și a guvernului pe care l-a condus.
„E important să sper să nu se uite ce am făcut în calitate de ministru și premier”, a declarat Leancă, subliniind că deciziile de la acea vreme au fost influențate de o situație complexă. El a adăugat că dacă ar fi putut schimba ceva, ar fi insistat să își submită demisia mai devreme.
Atacuri raider și suspiciuni europene
Leancă a adus în discuție posibilele conexiuni externe în cazul fraudelor bancare, sugerând că atacurile raider ar fi putut să înceapă mult mai devreme decât se credea, dar fără a numi eventualii suspecți. „Nu sunt convins că domnul Șor a fost unicul care a beneficiat. Așa-zisele atacuri raider au început în 2011, dar în spate au fost și actori din Republica Moldova și din afară”, a spus fostul premier, lăsând să se înțeleagă că situația era mult mai complicată.
Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a subliniat că Leancă nu a primit vreo indicație de la clientul său, și a evidențiat că responsabilitățile referitoare la sistemul financiar bancar erau atribuite partidului liberal democrat. „O mare parte din instituții erau atribuite PLDM”, a reiterat Rogac, întărind astfel idea că deciziile luate în perioada guvernării Leancă nu erau dictate de Plahotniuc.
Reacții contrastante în instanță
Declarațiile lui Iurie Leancă nu au fost privite favorabil de către procurorul de caz, Alexandru Cernei, care le-a catalogat ca fiind irelevante. Cernei a criticat abordarea fostului premier și a declarat că acesta nu a oferit informații esențiale despre activitățile lui Plahotniuc sau ale altor persoane implicate în dosar. „A vorbit doar despre acțiunile post-factum”, a punctat procurorul.
Leancă nu este unicul care a apărut în instanță cu declarații exoneratoare pentru Plahotniuc. Fostul viceguvernator al BNM, Ion Sturzu, și fostul președinte al CNPF, Artur Gherman, au confirmat anterior că nu au primit indicații din partea lui Plahotniuc, îndreptând astfel atenția asupra PLDM, partid condus la acea vreme de Vlad Filat.
Miza politică și impactul asupra societății
Cazul fraudei bancare din Republica Moldova a evidențiat neajunsurile grave din sistemul financiar și politic, iar reacțiile recente ale foștilor oficiali reflectă o încercare de a se distanța de responsabilități. Consecințele acestei fraude, care a dus la devalizarea sistemului bancar, sunt încă resimțite de populația țării, iar credibilitatea instituțiilor publice este într-o continuă degradare.
Investigațiile anterioare, cum ar fi emisiunea „Cutia Neagră PLUS”, au scos la lumină presiunea politică exercitată asupra Guvernului Leancă în luarea deciziilor critice. De asemenea, detaliile privind garanțiile de stat acordate în 2014 subliniază complexitatea interacțiunilor dintre actori politici și economici, lăsând întrebări nerezolvate cu privire la cât de independenta a fost decizia guvernului în acel moment.
Leancă continuă să fie o figură controversată în acest context, acuzat acum și în legătură cu concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, o altă accentuare a fragilității din administrația anilor anteriori. Rămâne de văzut cum se va desfășura procesul și dacă adevărul va ieși la iveală, în contextul unei societăți tot mai sceptice față de clasa politică din Republica Moldova.
