Hangzhou, cunoscut de mult timp ca un centru economic și tehnologic în China, nu mai este doar orașul care leagă comerțul digital de inovațiile în inteligență artificială. În ultimul an, scena locală de AI s-a transformat radical, marcând o etapă nouă în evoluția tehnologică a Chinei. De la startup-uri dedicate dezvoltării de roboți, cipuri specializate până la aplicații de divertisment și divinație asistată de inteligență artificială, peisajul din Hangzhou reflectă nu doar ambițiile, ci și pragmatismul și viteza de adaptare a pieței chineze.
Ouăle de aur ale „hard tech” și competiția pentru listări pe piețele de capital
Încă de la începutul acestei decade, Beijing și Shenzhen au devenit centre de greutate pentru AI-ul de internet, bazat pe modele lingvistice și aplicații consumer. În schimb, Hangzhou se evidențiază printr-un val de startup-uri axate pe „hard tech”, companii precum Manycore, Unitree și Deep Robotics. Acestea își propun să domine atât în fabrici, cât și pe piețele externe, pregătindu-se pentru IPO-uri în Hong Kong sau China continentală. În ecosistemul local, aceste companii sunt privite ca fiind „cei șase mici dragoni”, simboluri ale ambițiilor industriale ale orașului.
Pentru aceste startup-uri, miza tehnică diferă radical față de cea a modelelor de limbaj sau a aplicațiilor online. În lumea fizică, pentru a dezvolta roboți sau mașini autonome, e necesar să se colecteze și să se interpreteze informații despre greutate, textură sau temperatură. Astfel, echipele încearcă să reducă timpul și resursele pentru datele manuale, apelând la AI pentru estimarea variabilelor esențiale, accelerând astfel procesul de testare în condiții reale. În același timp, lipsa de energie sau costurile energetice ridicate devin bariera principală. În consecință, unele companii optimizază infrastructura de calcul, mutând centrele de date în zone mai reci și implementând tehnologii de curățare a datelor pentru a limita consumul de resurse.
Opțiuni open-source și hub-urile indie: noul labirint al inovației din Hangzhou
O trăsătură distinctivă a ecosistemului chinez este predilecția pentru modele open-source și pentru distribuție rapidă. În China, nu este neobișnuit să fie lansate pe piață aplicații sau instrumente beta, chiar dacă acestea nu genereză venituri imediate. Comandat de un scop pragmatic, acest curent permite startup-urilor să-și crească rapid comunitățile de dezvoltatori și să primească feedback valoros, chiar dacă investitorii rămân precauți privind profitabilitatea pe termen scurt.
La nivelul consumatorului, competiția devine un duel al experienței și utilității. În piața chineză, succesul nu stă atât în avansarea tehnologică, cât în modul în care aplicațiile devin parte din rutina zilnică, reușind să ofere o experiență fluidă și directă. Astfel, aplicațiile de divertisment, asistență sau divertisment simplu, precum „animal de companie virtual”, se bucură de o popularitate uriașă, rapid înlocuite de alte noi prototipuri odată ce și-au epuizat cursa inițială de atractivitate.
În paralel, această rapidă circulație a ideilor și aplicațiilor cu AI contribuie și la un fenomen mai subtil: presiunea de a inova și „lipi” inteligența artificială pe orice produs pentru a-l face să pară modern, chiar dacă în realitate, nu aduce un beneficiu real. Zona gri între marketing și inovație se extinde, iar utilizatorii schimbă frecvent aplicațiile după preferințele momentului.
**Liangzhu, satul dichi」
s al experimentelor indie și crearea de aplicații neconvenționale**
Contrar imaginii unui oraș care se remarcă prin laboratoare sau companii gigantice, Hangzhou păstrează și un colț de inovație organică în districtul Liangzhu. Aici, unii dezvoltatori se auto-intitulează „villagers” și explorează idei neobișnuite, fără presiunea de a ajunge rapid la un unicorn. În acest mic ecosistem alternativ, apar proiecte precum trackere de fitness, aplicații pentru organizarea celor cu ADHD sau platforme de divinație asistată de AI, inspirate de tradiționalele metode de ghicire.
Esențial pentru această zonă indie nu este doar originalitatea, ci și conexiunea cu piețele externe. Cu evenimente precum „Demo Day” care devin tot mai mari și mai importante, fondatorii intră în contact direct cu investitori și parteneri din afara Chinei, pregătindu-se pentru expansiune. În același timp, competiția acerbă pe piața internă, combinată cu reticența consumatorilor în a plăti pentru aplicații, face chiar și aceste proiecte indie să se orienteze spre oportunități globale.
Într-un context geopolitic tot mai tensionat, avansul Chinei în domenii precum robotica și sistemele autonome nu trece neobservat în Statele Unite, unde aceleași forțe de cercetare și dezvoltare încearcă să țină pasul.
Dincolo de numere și statistici, ceea ce se construiește în Hangzhou este o imagine a unui ecosistem în continuă transformare, în care se testează simultan multiple direcții de dezvoltare. Pe măsură ce tehnologia devine tot mai integrată în viața de zi cu zi, viteza cu care ideile devin produse și ajung în mâinile utilizatorilor va determina dacă aceste inovații transced granițele locale sau rămân simple manifestări ale trendului momentului.
