Mai multe agenții MADR, inclusiv Direcția Agricolă București, se desființează în urma ședinței de guvern

Reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale: o mutare strategică pentru eficientizarea administrativă a domeniului agricol

Decizia de a restructura Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a fost aprobată în ultima ședință de guvern din 2025, marcând începutul unei etape semnificative în administrarea sectorului agricol din România. În cadrul acestei reorganizări, va avea loc o reducere a numărului de agenții subordonate ministerului, cu transferarea atribuțiilor acestora către centrele de decizie rămase, într-un efort de a crește eficiența și transparența activităților din domeniul agricol.

Reorganizarea agențiilor: un pas spre simplificarea birocratică

Potrivit informațiilor oficiale, prima agenție vizată de această restructurare este Agenția Națională pentru Zootehnie “Prof. Dr. G.K. Constantinescu”. Astfel, activitățile de inspecție de stat redate în această agenție vor fi transferate către direcțiile de specialitate din cadrul MADR, consolidând responsabilitățile și reducând suprafețele administrative dispersate. Măsura urmărește eliminarea dublei sau triplei funcționalități ale anumitor structuri, în contextul în care sectorul zootehnic a avut, de-a lungul anilor, multiple organisme de control cu atribuții suprapuse.

Guvernul român se află de mai mult timp în proces de reformare a aparatului birocratic, în încercarea de a crește eficiența cheltuielilor și de a oferi un suport mai clar și mai direct fermierilor și celor implicați în agricultura națională. Această reorganizare vine după mai multe analize și consultări cu experți în domeniu și reprezentanți ai mediului agricol, care au sugerat necesitatea reducerii complexității administrative, în special în contextul transformărilor climatice și al noilor tehnologii agricole.

Contextul reformelor: de la încercări anterioare la un plan de modernizare

Departe de a fi o măsură izolată, această reformă face parte dintr-un plan amplu inițiat de Guvern, menit să adapteze structura administrativă de stat la noile realități ale sectorului agricol. În ultimii ani, agricultura românească a suferit influențe profounde din cauza modificărilor climatice, a politicilor europene și a nevoii de digitalizare și inovare.

Mai mult, reducerea numărului de agenții a fost anunțată ca o prioritate a mandatului actualului ministru al Agriculturii, pentru a asigura o mai bună coordonare a resurselor, o comunicare mai clară cu fermierii și o transparență crescută în gestionarea fondurilor și inițiativelor naționale și europene. În plus, această reorganizare vizează și creșterea capacității de răspuns la provocările sectorului, astfel încât România să se alinieze mai eficient la angajamentele asumate în cadrul politicilor agricole și de mediu europene.

Ce urmează după aprobare? O implementare atent planificată

Deși inițiativa a primit aviz favorabil, procesul de implementare va necesita o planificare riguroasă și o coordonare atentă pentru a evita disfuncționalități temperează parcursul acestei reforme. Autoritățile au recunoscut importanța unui transfer fără probleme al atribuțiilor și a unei perioade de monitorizare pentru a evalua impactul măsurii.

Pe termen lung, reformarea MADR se numără printre cele mai importante inițiative pentru modernizarea instituțiilor publice în domeniul agricol și ar putea servi drept model pentru alte ministere care se confruntă cu provocări similare. În viziunea oficialilor, această schemă de reorganizare va ridica standardele de funcționare ale administrației agricole, transparența în decizii și eficacitatea în utilizarea fondurilor.

Peisajul agricol românesc, în continuă evoluție, are nevoie de structuri administrative adaptate noilor realități și de o viziune strategică pe termen lung. Decizia recentă vine să pună bazele unui sector mai bine gestionat, mai eficient și mai competitiv pe piața europeană și globală. În următoarele luni, tot mai multe detalii despre implementarea și efectele acestor schimbări vor începe să fie clarificate, în speranța că vor duce la o agricultură românească mai puternică și mai conectată la noile standarde europene.

Diana Gheorghiu

Autor

Lasa un comentariu