Prim-ministrul Ilie Bolojan evidențiază asemănări între lumea politică și cea a justiției, menționând că atât politicienii, cât și magistrații au primit de la cetățeni poziții și beneficii importante, însă nu au oferit în schimb acțiuni și rezultate pe măsură.
„Știți, lumea politică se aseamănă cu cea a justiției. Noi, politicienii, am primit funcții, distincții și uneori câștiguri substanțiale de la cetățeni și nu am onorat aceste privilegii prin fapte concrete, ci adesea am făcut promisiuni pe care nu le-am respectat sau angajamente neîmplinite. Din cauza acestor comportamente, încrederea oamenilor în politică și administrație a scăzut. România a acordat justiției independență și beneficii considerabile, dar cetățenii vor mai multă justiție, decizii corecte și eficiență în sistem. Din percepția publicului reiese că și justiția mai are de plătit anumite datorii față de societate. Spun aceste lucruri ca simbol și pentru că, dacă fiecare își analizează propriile deficiențe și le corectează, vom construi o țară mai bună pentru cât mai mulți români,” a afirmat Bolojan miercuri seară, la o postare pe o televiziune de știri.
El a accentuat că proiectul guvernamental pentru modificarea condițiilor de pensionare a procurorilor și judecătorilor, precum și modul de calcul al pensiilor acestora, adresează anumite inechități.
„Este nevoie de o lege clară pentru salarizare, pentru a evita procesele în lanț legate de creșterile salariale. În ultimii ani, au avut loc peste 23.000 de litigii generate de magistrați, cele mai multe fiind câștigate, fapt ce a costat statul român aproximativ două miliarde de euro doar din diferențele salariale, iar alte sume sunt încă de recuperat. Este neclar și anormal să ai legi de salarizare ambiguă, care permit asemenea situații. În această toamnă, trebuie adoptate legi de salarizare simple, clare și predictibile, inclusiv în justiție, pentru a evita astfel de conflicte,” a spus Bolojan.
Premierul a amintit că niciun sistem judiciar din Europa nu permite magistraților pensionarea la vârsta de 48 de ani, considerând acest lucru o „nedreptate”.
De asemenea, el a explicat că această situație afectează calitatea actului de justiție, întrucât după 25-30 de ani de activitate, magistrații ating o maturitate profesională.
Referitor la pensiile magistraților, Bolojan a considerat „o anomalie” faptul că pensia acestora este egală cu ultimul salariu, subliniind că în alte sisteme sau țări, această situație nu se regăsește.
El a precizat că, în prezent, pensia medie în magistratură în România se situează între 4.800 și 5.000 de euro, însă, odată implementate modificările, această valoare va scădea la aproximativ 3.200 de euro.
„Această pensie nouă va fi totuși una foarte bună, comparativ cu media națională, care variază între 550 și 600 de euro,” a adăugat Bolojan.
