Lăcusta egipteană, o nouă amenințare pentru flora și fauna din Ungaria
După ce a fost observată pentru prima dată în Ungaria, lăcusta egipteană pare să-și fi stabilit deja prezența în această țară, punând în alertă comunitățile agricole și specialiștii în entomologie. Este cea mai mare dintre cele 60-70 de specii de lăcuste care au fost înregistrate până acum în țara vecină, o situație care atrage atenția asupra posibilității ca această specie invazivă să devină o problemă de amploare.
O specie invazivă cu potențial distrugător
Lăcusta egipteană, cunoscută științific sub denumirea de Schistocerca gregaria, este recunoscută drept una dintre cele mai periculoase insecte invazive la nivel global. Originară din zonele aride ale Orientului Mijlociu și Africii de Nord, această specie are capacitatea de a forma maree de insecte, care pot distruge peisaje întregi în doar câteva zile. Pe de altă parte, ea reprezintă o amenințare directă la adresa culturilor agricole, având un impact devastator asupra recoltelor de cereale, legume și fructe.
Potrivit entomologului Gellért Puskás, membru al Asociației Entomologice din Ungaria, prezența lăcustei egiptene în Ungaria nu mai poate fi ignorată. „Ea nu doar a apărut, ci probabil s-a și stabilit în Ungaria”, a explicat specialistul pentru postul de radio ungar InfoRádió. Acest fapt este alarmant, având în vedere că până acum, această specie fusese întâlnită sporadic, în condiții de călătorie sau în zone cu caracter dispersiv, dar nu ca o prezență consolidată în teren.
Cum a ajuns în Ungaria și ce urmează
Experții presupun că prezența acestei lăcuste a fost posibilă prin intermediul fluxurilor de trafic internațional, în special pe cale aeriană sau rutieră, deoarece specia are o mobilitate extrem de mare. În plus, condițiile climatice din Ungaria—temperaturi ridicate și secetă moderată—ar putea favoriza adaptarea și stabilirea pe termen lung a populației.
De fapt, România și alte țări din Europa Centrală și de Est se află în zona de contact a unor specii invazive care vin din sud, iar specialiștii avertizează asupra riscului ca acesata să evolueze dintr-un simplu focar sporadic într-o problemă de sănătate publică și agricultură. “Dacă situația se accelerează, vom avea nevoie de intervenții rapide și de strategii bine puse la punct pentru a limita răspândirea acestei insecte,” adaugă Puskás.
Impactul asupra ecosistemelor și agriculturii
Prezența lăcustei egiptene în Ungaria ridică semne de întrebare privind impactul pe termen lung asupra ecosistemelor locale. În zonele în care s-au stabilit, aceste insecte pot distruge vegetația în mod brutal, afectând nu doar culturile agricole, ci și speciile de animale și păsări dependente de acestea. În plus, culturile afectate pot duce la creșterea prețurilor la alimentele de bază pentru consumatorii ungari și europeni.
Specialiștii în solitudinea ecologică urmăresc cu atenție evoluția situației, dar avertizează: dacă nu vor fi adoptate măsuri eficiente de control, răspândirea poate deveni rapidă, iar pagubele vor fi de anvergură.
Perspective și măsuri viitoare
Autoritățile agricole și cele de mediu din Ungaria analizează deja posibilitatea aplicării unor intervenții de combatere, inspirate din strategii utilizate în zonele afectate anterior. Acestea includ atât atacuri biologice cu ajutorul unor entomofagi specifici, cât și metode tradiționale precum utilizarea de substanțe chimice, cu condiția respectării unor limite pentru a nu afecta ecosistemul.
Pe măsură ce specialiștii investighează modul în care această specie s-a stabilit în mediul unguresc, preocuparea rămâne foarte mare. În timp ce fenomenele de modificare a distribuției speciei sunt frecvent întâlnite în contextul schimbărilor climatice, este clar că prezența lăcustei egiptene în Ungaria poate fi începutul unui nou capitol în gestionarea speciilor invazive în Europa Centrală.
În acest moment, toate semnele indică faptul că această problemă necesită o atenție sporită din partea autorităților, a cercetătorilor și a comunităților agricole, pentru a preveni o criză de amploare ce ar putea afecta atât ecosistemele, cât și economia locală.
