Anul 2025 aduce o schimbare surprinzătoare în modul în care românii consumă media. După un deceniu marcat de tensiuni politice, supraexpunere informațională și o activitate online în creștere explozivă, publicul începe să își regândească relația cu mediile tradiționale și digitale, într-un proces de reevaluare și echilibrare.
Revenirea la încredere în media tradițională
Un fapt notabil al acestui an este revenirea încrederii în sursele clasice de informare, precum televiziunea, radioul și presa tipărită. Studiile recente indică o tendință clară: încrederea în știrile TV înregistrează o creștere, deși tot mai puțini români se bazează exclusiv pe televiziune pentru a se informa. Această dinamică reflectă o maturizare a consumului media, o relație mai conștientă cu sursele de informație, unde credibilitatea începe să devină un factor esențial, dar comoditatea digitală nu dispare complet. În același timp, se observă o reducere semnificativă a comportamentului de multitasking în timpul vizionării TV, utilizatorii fiind mai atenți și mai implicați în ceea ce urmăresc. Publicul adult preferă în continuare canalele tradiționale și radioul, în timp ce segmentele mai tinere, cu vârste cuprinse între 18 și 44 de ani, rămân mai atașate de platformele video on-demand și de podcasturi.
Declinul utilizării platformelor digitale și evoluția comportamentelor online
Lupta pentru atenție în mediul digital înregistrează, în 2025, un regres semnificativ. Rețelele sociale precum TikTok și Instagram, odinioară forțe dominante în peisajul media, își pierd din atractivitate, în timp ce Facebook reușește să păstreze o oarecare stabilitate, fiind utilizat de circa 40% dintre internauții din zonele urbane. Utilizatorii devin mai selectivi și mai prudenți, preferând să sorteze conținutul, iar Google nu mai deține monopolul ca punct de plecare în căutări. În plus, social media își pierde din funcția sa de informație majoră: motivul numărul unu pentru care oamenii rămân conectați este dorința de a păstra legătura cu prietenii, în timp ce interesele legate de divertisment, cumpărături sau interacțiune cu brandurile înregistrează o scădere.
O relație mai sceptică cu influențarea și tehnologia emergentă
Influența creatorilor de conținut devine tot mai pasivă. Deși jumătate dintre utilizatori urmăresc influencerii, interacțiunile sunt limitate, majoritatea preferând vizualizarea și like-urile în detrimentul implicării active. Campaniile de marketing cu influenceri sunt mai puțin memorabile, cu excepția domeniilor muzicii, gastronomiei, turismului și frumuseții, precum și a campaniilor de conștientizare socială sau sustenabilitate. În ceea ce privește comerțul social, funcțiile precum etichetele de preț sau linkurile rapide sunt apreciate, dar tranzacțiile directe din platforme devin mai rare.
În același timp, interesul pentru universul virtual și pentru Metavers crește, dar în forme mai temperate. Aproximativ 60% dintre români cunosc conceptul și 63% își afirmă interesul pentru experiențe virtuale, însă acestea rămân în mare parte domenii de explorare, cu preferințe clare pentru shopping virtual, socializare și concerte online. Pentru mulți, Metaversul pare mai mult un potențial pentru viitor, decât o realitate dezirabilă imediat.
AI și prudenta în utilizarea tehnologiei
Utilizarea inteligenței artificiale se intensifică și devine din ce în ce mai integrată în viața de zi cu zi. Peste jumătate dintre utilizatori recunosc că folosesc instrumente de AI, cele mai populare fiind chat-ul și generarea de imagini. Se observă o trecere de la utilizarea experimentală spre una practică, dar și o doză de scepticism: aproape jumătate dintre utilizatori cred că imaginile generate de AI pot induce în eroare, iar o treime le percep ca fiind false. În acest context, consumatorii devin mai conștienți de limitele tehnologiei și încep să aprecieze mai mult subtilitatea și responsabilitatea în utilizare.
Pe ansamblu, 2025 indică o reassessment major la nivel de consum media în România. Publicul urban devine mai selectiv, mai critic și mai prudenț în abordarea conținutului digital, întorcându-se spre valorile și sursele tradiționale de încredere. În același timp, tehnologia avansează, dar relația cu ea devine mai matură, mai conștientă, în contextul în care românii caută nu mai mult conținut, ci mai mult sens, siguranță și încredere în ceea ce aleg să consume. Psihologia și nevoile lor evoluează, iar peisajul media se adaptează în consecință.
