Windows 11 se menține în umbra Windows 10, chiar și după încetarea suportului tehnic pentru versiunile mai vechi
În ciuda eforturilor tehnologice și a campaniilor de promovare, Windows 11 nu reușește să devină sistemul de operare dominant pe piața PC-urilor, cel puțin nu într-un ritm care să justifice așteptările. La aproape două luni de la încetarea suportului tehnic pentru numeroase versiuni de Windows 10, datele indică faptul că utilizatorii nu fac pasul major spre noul sistem, iar cota de piață a acestuia rămâne relativ stabilă.
Rădăcini ale stagnării – motivări și obstacole
Potrivit analizelor realizate de companiile specializate în colectarea datelor despre utilizarea software-ului, Windows 11 a ajuns în noiembrie la o cotă de piață de 53,7%, în timp ce cei care încă folosesc Windows 10 reprezintă 42,7%. Diferența nu este atât de semnificativă precum se anticipa, mai ales având în vedere că suportul tehnic pentru Windows 10 s-a încheiat recent. În același timp, procentul utilizatorilor care au rămas pe versiuni mai vechi, precum Windows 8.1, este încă foarte mic. Acest tablou sugerează o apropiere timpurie între cele două versiuni, mai degrabă decât o înlocuire rapidă, așa cum sperau inițial Microsoft și producătorii de hardware.
De ce sunt atât de reticenți utilizatorii? Experții remarcă că răbdarea și preferința pentru stabilitatea sistemului sunt principalele motive. Specialistul în IT, Esben Dochy, afirmă că mulți utilizatori obișnuiți aleg să păstreze dispozitivele pe care le cunosc bine, chiar dacă acestea nu pot fi actualizate, sau consideră mai sigur să nu schimbe ceva dacă funcționează „dacă merge, nu umbla la el”. În plus, utilizatorii din Uniunea Europeană beneficiază de programul gratuit de actualizare extinsă, Extended Security Updates (ESU), compensând parțial viteza lentă a migrației către Windows 11 în mediul de acasă.
Companiile, pe o traiectorie diferită
Situația din mediul business este, însă, diferită. Here, marginile procesului de trecere sunt mai largi, însă bariera principală devine gestionarea schimbărilor. Trecerea strategică către Windows 11 în organizații se realizează cu pași timpii, influențați de planificare, resurse și dificultățile de implementare în structuri dispersate geografic. Potrivit unor analize recente, ritmul de adoptare în durată este mai lent decât cel anticipat de Microsoft și partenerii săi, astfel încât mulți companii continuă să folosească Windows 10, profitând de programul ESU ca de o punte temporară.
“Principala piedică este procesul lent de management al schimbărilor”, explică specialistul în IT, Esben Dochy, care adaugă că organizațiile preferă să amâne actualizarea, pentru a evita riscurile și perturbările în fluxul operațional.
Context și perspective – o tranziție mai complexă decât pare la prima vedere
Însă, reprezentanții din industrie subliniază că situația e mai complicată decât cifrele de pe hârtie. În realitate, mulți utilizatori achiziționează un PC nou cu Windows 11, dar păstrează și vechiul dispozitiv cu Windows 10 pentru utilizare secundară, ceea ce influențează datele de trafic și, implicit, statistica de adopție. Această practică, explică analistul Kieren Jessop, face ca traiectoria reală a migrării să fie mai lentă și mai increionată, reflectând nu doar schimbările de tehnologii, ci și comportamentele utilizatorilor.
De asemenea, ritmul de tranziție în mediul profesional rămâne în urmă față de așteptări. Jeffrey Clarke, director de operațiuni în cadrul Dell, afirmă că „suntem cu 10-12 puncte procentuale în urmă cu Windows 11 față de momentul în care am încheiat suportul pentru versiunea precedentă”. Aceasta indică o realitate în care migrările, deși planificate, continuă să fie o provocare pentru mulți administratori IT.
În timp ce Microsoft nu a publicat oficial cifrele exacte privind adoptarea Windows 11, presupunerile din industrie sunt că procesul va continua să evolueze lent, pe măsură ce companiile și utilizatorii individuali vor fi mai conștienți de noile beneficii și de provocările de implementare.
Într-un peisaj tehnologic în continuă schimbare, această tranziție lentă ar putea semnala nu doar dificultăți în adoptarea noilor versiuni, ci și o schimbare de paradigmă în modul în care utilizatorii și companiile percep și gestionează actualizările de software, într-un ecosistem dominat tot mai mult de necesitatea de stabilitate și siguranță.
