România își menține stabilitatea fiscală cu un deficit bugetar în scădere față de anul precedent
În ciuda provocărilor economice mondiale și a încercărilor de stabilizare a finanțelor publice, România reușește să mențină un nivel relativ scăzut al deficitului bugetar pentru primele 11 luni ale anului, conform datelor oficiale anunțate de Ministerul Finanțelor. În perioada ianuarie-noiembrie 2024, deficitul total a fost de circa 121,77 miliarde de lei, echivalentul a 6,4% din Produsul Intern Brut (PIB), marcând o ușoară îmbunătățire față de aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul se cifrase la 7,15% din PIB.
Această scădere de 0,75 puncte procentuale în raportarea la PIB indică eforturile continue ale guvernului de a respecta țintele stabilite în cadrul acordului cu Uniunea Europeană, precum și de a gestiona deficitul public în condițiile unei economii fragile, dar potențial de redresare.
Siguranța finanțelor publice în context european
Guvernul României și-a stabilit, încă de anul trecut, ținte stricte pentru deficitul bugetar, în concordanță cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană. În 2023, ținta de deficit a fost fixată la 3% din PIB, însă măsurile de ajustare fiscală adoptate până acum au permis reducerea semnificativă a deficitului față de valoarea înregistrată în 2024.
„Reamintim că Guvernul României a convenit cu Comisia Europeană o țintă de deficit []”, se arată în comunicatul Ministerului Finanțelor. Aceasta indică un angajament pe termen lung de a menține controlul asupra cheltuielilor și de a obține un echilibru bugetar sustenabil, chiar și în condițiile unui mediu economic volatil.
Provocările și recomandările pentru finalul anului
Deși rezultatele sunt promițătoare, experții avertizează că menținerea acestei traiectorii va necesita eforturi suplimentare, în special în contextul în care cheltuielile publice continuă să fie o preocupare majoră, iar veniturile la buget pot fluctua în funcție de evoluția economică. Bugetul pentru ultimele luni ale anului va fi monitorizat cu atenție pentru a preveni depășirile și pentru a asigura respectarea angajamentelor asumate.
Specialiștii economici sugerează, de asemenea, o prioritizare a reformelor structurale pentru îmbunătățirea colectării taxelor și reducerea cheltuielilor inutile, astfel încât deficitul să fie menținut sub control fără a afecta creșterea economică.
Perspectivele pentru 2025 și impactul asupra economiei naționale
Analistii privesc cu optimism rezultatele parțiale ale anului curent, dar avertizează că viitorul rămâne incert. Guvernul trebuie să continue pe această cale și să implementeze măsuri menite să stimuleze creșterea economică, concomitent cu consolidarea fiscală. În plus, adoptarea unor politici fiscale prudente este esențială pentru a evita acumularea unor probleme de sustenabilitate în următorii ani.
În timp ce România rămâne sub pragul de 3% definit pentru deficitul european, capacitatea de a menține acest nivel în următoarele trimestre va fi un test important, mai ales în contextul provocărilor globale și al necesității de a răspunde prompt și eficient la orice dezechilibru economic.
Pe termen mediu și lung, eforturile continuate de stabilizare fiscală vor avea un impact semnificativ asupra economiei naționale, creând premise pentru investiții și o mai bună gestionare a resurselor publice. Salariații, consumatorii și mediul de afaceri vor resimți beneficii și încredere în peisajul economic, dacă această tendință pozitivă va fi menținută.
