Grecia testează de câteva săptămâni un sistem revoluționar de supraveghere rutieră bazat pe camere inteligente, o tehnologie care promite să schimbe radical modul în care se aplică legea pe drumurile publice. În spatele acestui proiect pilot se află o viziune clară a autorităților: reducerea accidentelor, creșterea siguranței și, implicit, o mai mare respectare a regulilor de circulație — toate acestea prin intermediul unor echipamente tehnologice avansate, care pot detecta automat diverse abateri.
Camerele AI și funcționarea lor în teren
Sistemul instalat în Grecia nu se limitează la măsurarea vitezei, cum făceau radarele clasice. Noile camere cu inteligență artificială sunt mult mai sofisticate și pot identifica automat trecerea pe culoarea roșie a semaforului, nepurtarea centurii de siguranță sau utilizarea telefonului mobil la volan. De asemenea, sistemele pot detecta utilizarea abuzivă a benzilor de urgență sau cele dedicate transportului public, ceea ce înseamnă un pas semnificativ înainte în combaterea comportamentului riscant la volan.
La detectarea fiecărei încălcări, echipamentele fotografiază și înregistrează video și imagini statice, criptate pentru a asigura autenticitatea probelor. În lipsa intervenției umane, algoritmii analizează și emit automat amenzi, care sunt trimise șoferilor via mesaj text, e-mail sau direct pe platforme digitale de administrare a sancțiunilor. Chiar dacă există posibilitatea contestării, autoritățile recunosc că dovezile video sunt de cele mai multe ori irefutabile.
Rezultate neașteptate și controverse
Rezultatele inițiale ale proiectului din Atena au stârnit reacții atât de entuziaste, cât și de scepticism. În doar patru zile, o singură cameră amplasată pe bulevardul Syngrou a înregistrat peste 1.000 de încălcări, aproape jumătate din totalul celor înregistrate în cadrul pilotului în opt zone centrale. Intersecțiile din zonele aglomerate, precum cele de pe bulevardele Mesogeion sau Vouliagmenis – Tinou, s-au transformat în adevărate centre de sancționare, rata încălcărilor fiind alarmantă.
Tabelele celor încălcări nu lasă loc de interpretări: nepurtarea centurii sau telefonul mobil la volan atrag amenzi de 350 de euro, în timp ce depășirea limitei de viteză poate ajunge până la 750 de euro. Autoritățile estimează că o singură cameră poate genera până la 750.000 de euro doar în câteva zile, ceea ce a alimentat suspiciunile privind motivul acestei investiții – nu doar siguranța publică, ci și un potențial câștig financiar pentru stat.
De la experiment la o strategie națională în plină pregătire
Deși funcționează abia de câteva săptămâni, sistemul a fost prezentat drept o măsură esențială pentru reducerea numărului de victime în accidentele rutiere. Ministrul guvernanței digitale a afirmat că „este vorba despre o decizie politică menită să protejeze vieți și să transmită un mesaj clar: regulile sunt aceleași pentru toți și trebuie respectate”.
Planurile Greciei sunt ambițioase: de la cele opt camere pilot, autoritățile intenționează să instaleze până la 2.000 de echipamente fixe în întreaga țară și alte 500 mobile, montate inclusiv pe autobuze pentru monitorizarea traficului în mod constant. Această extindere progresivă vizează crearea celui mai vast sistem de supraveghere rutieră din regiune, o strategie similară fiind deja în aplicare în mari state europene precum Marea Britanie, Franța sau Germania, dar și în alte colțuri ale lumii, în Statele Unite, Australia sau Japonia.
Context și implicații mai largi
Proiectul grec readuce în discuție nu doar aspectele tehnologice, ci și cele legate de viața privată și libertățile individuale. Deși autoritățile insistă că scopul principal este siguranța, mulți experți și cetățeni își exprimentă îngrijorarea cu privire la riscul unei supravegheri excesive și la eventualele greșeli ale algoritmilor care pot duce la sancțiuni eronat sau îngrădirea libertăților personale.
Intenția Greciei de a extinde și de a începe aplicarea pe scară largă a acestor tehnologii în perioada următoare pare să implice o schimbare de paradigmă în modul în care traficul și disciplina rutieră vor fi gestionate, într-un context în care limitele între controlul instituțional și drepturile individuale sunt tot mai mult puse la încercare. Rămâne de văzut dacă această metodă va dovedi că poate fi o soluție durabilă, sau dacă va necesita ajustări pentru a găsi un echilibru adecvat. În orice caz, experiența Greciei atrage atenția și despre riscurile și beneficiile tehnologiilor de ultimă generație în domeniul siguranței rutiere.
