Propunerea legislativă pentru crearea “Fondului Moldova”, un vehicul de investiții alternativ cu capital mixt, a fost adoptată tacit de Senat, într-o reuniune condusă de președintele Senatului, Mircea Abrudean.
La sediul din România, “Fondul Moldova” funcționează ca societate pe acțiuni cu capital variabil.
Proiectul stipulează că “Fondul Moldova” este o entitate de interes strategic public. Funcționarea acestuia este subordonată obținerii unei autorizații preliminare de înființare de la Autoritatea de Supraveghere Financiară și este conformă cu reglementările aplicabile fondurilor de investiţii alternative de tip închis.
Conform propunerii, capitalul iniţial al “Fondului Moldova” se ridică la aproximatv 250.000.000 euro, adică 1.250.000.000 lei, împărțit în 25.000.000 acțiuni nominative, fiecare având valoarea de 50 lei. Guvernul Romaniei, prin intermediul Ministerului Finanțelor, este susținătorul integral al capitalului inițial, din fonduri alocate separat prin legea bugetară anuală.
După obținerea autorizaţiei de funcţionare, fondul va lansa o ofertă publică inițială cu scopul de a emite 25.000.000 de acțiuni noi pentru subscriere de către investitori instituționali și individuali, atât romani, cât și străini. În plus, fondul are dreptul de a mări capitalul anual prin emisiunea a până la 10.000.000 de acțiuni suplimentare pentru a se auto-finanta, condiționat de aprobarea adunării generale extraordinare a acţionarilor, respectând dreptul de preferinţă conform legii.
Prioritățile investiționale ale Fondului Moldova includ infrastructura de transport, energie, comunicații, inclusiv proiecte transfrontaliere și interconectări; sectorul energetic prin inițiative pe energie regenerabilă, infrastructură sanitară și educațională; digitalizare, cercetare, inovare și dezvoltare tehnologică; agricultura, industria prelucrătoare, logistică și lanțurile valorice integrate; dezvoltarea urbană și regională, locuințe sociale și regenerare urbană.
“Fondul Moldova” este văzut nu doar ca un proiect economic, ci și ca o investiție în viitorul comun al celor două state românești, conform explicației invocate în proiect.
Camera Deputaţilor este următoarea instanță care va dezbate propunerea legislativă.
