Arhitectul și antreprenorul în domeniul industriilor creative, Teodor Frolu, co-fondator al Asociației „Ivan Patzaichin” și inițiator al proiectelor Dâmbovița Smart și Dâmbovița Apă Dulce, explică într-un interviu pentru G4Media de ce râul Dâmbovița are potențialul de a transforma Bucureștiul într-un oraș mai verde, mai respirabil și mai bine conectat. Frolu vorbește despre problemele istorice ale orașului, despre potențialul climatic al râului și despre importanța elaborării unui plan strategic coerent, care să fie implementat gradual până în 2035. De asemenea, el subliniază cum Dâmbovița poate deveni din nou un spațiu public viu, accesibil și curat pentru toți locuitorii orașului.
Înainte de alegerile locale parțiale din 7 decembrie, care vor desemna un nou primar pentru București, Frolu consideră că refacerea urbană a Dâmboviței într-un coridor verde și albastru pentru răcirea orașului nu mai poate fi amânată de către autoritățile viitoare. În prezent, se fac progrese prin modificări ale albiei râului în zona Unirii, unde au fost realizate lucrări. În plus, construcția autostrăzii A0 ajută la reducerea traficului auto din zona Dâmboviței, oferind astfel o soluție pentru decongestionarea traficului din jurul râului. Pe 28 noiembrie se va desfășura un concurs de idei pentru reamenajarea Dâmboviței, la care participă organizații non-guvernamentale și Ordinul Arhitecților din România, iar cele mai bune proiecte vor fi avizate viitorului primar al capitalei.
Citatele și declarațiile lui Frolu pot fi urmărite în interviul video disponibil online.
Rolul râurilor în orașele moderne
Alina Mihai îl întreabă pe Frolu despre modul în care orașele în care curg râuri, cultura și spațiile publice se vindecă și se îmbogățesc reciproc, precum și despre apropierea Dâmboviței de această viziune.
El răspunde: „Este util să ne amintim că cele mai mari orașe sunt de obicei așezate în apropierea unui râu. Acesta a fost inițial fișa de turnură, sursa de hrană, transport și apă potabilă. Pe măsură ce comunitățile au crescut, s-au urbanizat și s-au modernizat, râul a început să fie un simbol al poluării și al murdăriei, pierzându-și calitatea de resursă esențială și sursă de inspirație. Însă ce încercăm să facem acum este să redăm râului rolul de spațiu ce curăță și inspiră orașul, contribuind la bunăstarea locuitorilor nu doar estetic, ci și funcțional. Un râu frumos, cu pietonale și spații publice importante, este de dorit, dar la fel de importantă este calitatea aerului pe care o oferă un râu-verde ce acționează ca un coridor natural de răcire.”
Dâmbovița ca “aer condiționat natural” pentru București
Alina Mihai îl întreabă cum poate concretiza Frolu această idee, referindu-se la rolul Dâmboviței de a acționa ca un sistem natural de răcire pentru capitală.
