Pe 14 noiembrie, de Ziua Mondială a Diabetului, ne concentrăm atenția asupra unui organ adesea trecut cu vederea în discuțiile despre sănătatea metabolică: ficatul.
Această zi nu este doar un moment pentru conștientizarea unei boli cronice, ci și o ocazie de a înțelege sistemul complex ce stă la baza metabolismului nostru. În centrul acestuia se află ficatul – un organ vital, însă frecvent ignorat, care îndeplinește peste 500 de funcții esențiale pentru sănătatea întregului organism.
Deși nu este întotdeauna menționat alături de controlul glicemiei, ficatul are un rol crucial în gestionarea nivelului de glucoză din sânge și în menținerea echilibrului energetic. Atunci când ficatul are probleme, întregul sistem metabolic suferă ca urmare.
Un organ cu multiple funcții: importanța ficatului pentru sănătate
Ficatul este cel mai mare organ intern și funcționează ca un centru de control metabolic. El reglează nivelul de zahăr din sânge, produce bila pentru digestie, sintetizează proteine importante, transformă medicamentele pentru a fi utilizate sau eliminate, și detoxifică organismul. De asemenea, stochează vitamine și minerale, contribuie la reglarea hormonilor și sprijină sistemul imunitar.
Toate aceste funcții sunt interconectate cu metabolismul glucozei și al insulinei, făcând ficatul un partener indispensabil în prevenirea și managementul diabetului zaharat. În mod normal, ficatul preia glucoza după masă și o depozitează sub formă de glicogen. În timpul perioadelor fără mâncare sau noaptea, el eliberează treptat glucoză, menținând nivelul zahărului în sânge stabil. Dacă ficatul nu funcționează corect, ca în cazul unei afecțiuni numite boala ficatului gras (MASLD), acest echilibru este perturbat.
Diabetul și ficatul gras – o relație bidirecțională
Un ficat sănătos este fundamental pentru un metabolism normal. Când ficatul este afectat, capacitatea sa de a gestiona glucoza este redusă, ceea ce poate duce la dezechilibre ale glicemiei, la rezistență la insulină și la creșterea riscului de diabet de tip 2. Studiile arată că persoanele cu MASLD au de cinci ori mai mare probabilitate să dezvolte diabet de tip 2. Totodată, aproximativ 70% dintre cei cu diabet de tip 2 au și MASLD. Astfel, aceste afecțiuni sunt strâns legate, coexistând frecvent și necesitând o abordare integrată pentru a gestiona factori de risc și eventualele complicații.
De asemenea, cercetările recente relevă că această combinație crește semnificativ riscul de complicații cardiovasculare și hepatice, precum fibroza, ciroza sau cancerul hepatic, dar și riscul de deces prematur.
