Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a afirmat că în privința structurii administrativ-teritoriale din România, situația nu s-a schimbat de peste 20 de ani. El a explicat că, din momentul introducerii Planului de amenajare a teritoriului în 2001, țara noastră nu a respectat niciodată criteriile stabilite prin această legislație, relatează o publicație de știri.
La finalul ședinței de guvern, li s-a pus de fapt întrebarea dacă reducerea numărului de comune ar putea fi o soluție pentru reducerea cheltuielilor statului, și dacă s-a luat în considerare o astfel de reorganizare.
„Eu analizez serios problema legată de rangul localităților, o problemă pe care o avem de mai bine de 25 de ani. Am prezentat această analiză în coaliție și am discutat public despre acest aspect. De atunci, din 2001, de când este aplicabil Planul de amenajare a teritoriului național, România nu a urmat niciodată criteriile impuse de această lege. Nu vreau să acuz pe nimeni. La început, pentru municipii, criteriul era de cel puțin 25.000 de locuitori, iar pentru orașe, de 15.000“, a spus Cseke Attila.
El a explicat că aceste criterii au fost modificate în 2007, însă nici atunci nu au fost aplicate.
„Încă dinainte de aderarea la Uniunea Europeană și ulterior, populația urbană a crescut, ceea ce părea logic din punctul de vedere al legislației naționale, determinând majorarea acestor limite: pentru municipii la 40.000 de locuitori, iar pentru orașe la 10.000. Cu toate acestea, aceste modificări nu s-au implementat efectiv niciodată. Actuala critică este faptul că aceste limite nu reflectă realitățile demografice ale momentului“, a subliniat ministrul.
El a adăugat că populația a început să scadă după anul 2009-2010, fiind înlocuită treptat de mutări în zonele periurbane și metropolitane, precum și în marile orașe. „Ccriteriile stabilite în 2007 nu mai corespund situației demografice actuale. Este nevoie să le ajustăm pentru a reflecta realitatea de pe teren, pentru că, indiferent cât de bine ar părea criteriile pe hârtie, dacă nu sunt aplicate în practică, ele nu sunt de folos“, a spus Cseke.
Un raport recent al Curții de Conturi relevant pentru această temă arată că peste jumătate dintre orașele mici și 15% dintre comune nu ating numărul minim de locuitori impus de lege pentru a fi considerate în anumite categorii administrative. În plus, raportul evidențiază diferențe semnificative între normele legale și realitatea demografică, precum și cheltuielile mari de personal, care limitează dezvoltarea acestora. Auditorii au concluzionat că actualele reguli legislative nu oferă suficiente instrumente pentru o reorganizare eficientă a administrației locale și pentru a răspunde nevoilor comunităților.
