Autoritățile din România au adoptat măsuri importante pentru combaterea traficului de ființe umane, însă sunt necesare eforturi suplimentare pentru a proteja mai bine persoanele vulnerabile, pentru a identifica și sprijini victimele și pentru a pedepsi făptașii, conform unui raport recent publicat de un grup european de experți în lupta împotriva traficului de persoane.
Raportul analizează acțiunile întreprinse de România din 2021 încoace pentru prevenirea traficului, detectarea și sprijinirea victimelor, precum și pentru pedepsirea infractorilor. Un aspect important este modul în care infractorii utilizează tehnologia informației și comunicațiilor pentru a identifica și exploata victimele, precum și modul în care autoritățile folosesc aceste tehnologii pentru a combate crimele.
Grupul Euroean de Experți salută recentele modificări legislative, care au crescut sancțiunile pentru traficul de ființe umane și au îmbunătățit accesul victimelor la ajutor juridic și despăgubiri. De asemenea, este evidențiată adoptarea unei noi strategii naționale pentru perioada 2024-2028 și înființarea unui comitet interministerial pentru coordonarea eforturilor împotriva traficului.
Deși România rămâne în principal o țară de origine pentru victimele traficului, se devine tot mai mult și un loc de destinație pentru astfel de persoane. În perioada 2020-2024, autoritățile au identificat peste 2.600 de victime, aproape jumătate dintre acestea fiind minori. Cele mai frecvente forme de exploatare au fost exploatarea sexuală, muncă forțată, cerșetorie forțată și implicarea în activități criminale. Majoritatea victimelor provin din România și sunt traficate atât în interiorul țării, cât și în Statele Unite, Germania, Italia, Franța sau Spania.
Raportul indică faptul că anumite categorii de copii – în special cei din comunitățile de romi, copiii aflați în centre de plasament sau pe stradă – sunt extrem de vulnerabili la traficul de persoane. Întrucât multe victime au fost anterior în plasament, grupul de experți solicită autorităților să intensifice resursele dedicate protecției copilului și să implementeze măsuri sociale și economice pentru sprijinirea celor aflați în situații dificile.
De asemenea, se evidențiază probleme majore în protecția persoanelor cu dizabilități care locuiesc în centre speciale, fiind nevoie de monitorizare constantă, eficientă și independentă a acestor centre.
Grupul de experți și-a exprimat preocuparea legată de riscurile de trafic și exploatare cu care se confruntă tot mai mulți lucrători migranți, în special din Asia de Sud. Vulnerabilitățile lor sunt accentuate de bariere lingvistice, practici de recrutare înșelătoare și protecție slabă. Se cere întărirea măsurilor de protecție a muncii, autorizarea agențiilor de recrutare și monitorizarea anunțurilor online pentru angajare frauduloasă.
De asemenea, deși a fost adoptat un nou mecanism național pentru identificarea și sesizarea victimelor traficului, experții subliniază că mai sunt obstacole în detectarea activă a victimelor, precum pregătirea insuficientă a profesioniștilor și lipsa inspectorilor de muncă. Sunt atent criticați și neajunsurile în asigurarea unui sprijin adecvat pentru victime, precum găsirea unei locuințe sigure și accesul la servicii medicale, precum și alocațiile financiare necesare.
În ultimii ani, s-a constatat o creștere a utilizării platformelor online pentru recrutarea și exploatarea victimelor, inclusiv activități de video-chat sexual. Pentru prevenție, autoritățile au realizat campanii de conștientizare și programe de formare pentru polițiști și procurori, iar Poliția Română folosește software specializat pentru a identifica exploatarea sexuală online. Grupul de experți susține aceste inițiative și îndeamnă autoritățile să continue investițiile în formare și tehnologii digitale, pentru a realiza anchete proactive și a intensifica colaborarea cu companiile de tehnologie și furnizorii de internet.
