Temerile Bruxelles-ului cu privire la posibilitatea ca un stat membru fondator al Uniunii Europene să se orienteze spre extrema dreaptă au fost reînviate săptămâna aceasta, pe măsură ce criza politică din Franța a escaladat, determinând una dintre cele mai vechi alianțe ale președintelui francez Emmanuel Macron să se alăture criticilor care cer demisia lui, scrie Politico.
Președintele Franței se află sub o presiune considerabilă după ce ultima încercare a prim-ministrului său de a forma un guvern stabil a eșuat în doar 14 ore, iar alegerile anticipate devin tot mai probabile în următoarele săptămâni.
Atât la nivelul președinției, cât și al parlamentului, șansele ca formațiunea de extremă dreaptă Reuniunea Națională, condusă de Marine Le Pen, să obțină victoria sunt din ce în ce mai mari. Acest lucru ar putea permite unei figuri eurosceptice să reprezinte Franța în instituțiile centrale ale Uniunii Europene, consolidând astfel vocea populistă de dreapta.
Un reprezentant al Comisiei Europene, care a preferat să-și păstreze anonimatul pentru a discuta liber, a afirmat: „Avem un continent care a trecut prin război, crize de sănătate, dar și prin mici forme de dictatură, precum cea de la Budapesta, și suntem obișnuiți să funcționăm chiar și în condiții de șocuri multiple.”
El a recunoscut totuși că „Le Pen este diferită”, indicând o evaluare larg răspândită în Bruxelles, conform căreia o schimbare radicală a conducătorilor Franței ar avea efecte semnificative asupra întregii uniuni.
Pe măsură ce extrema dreaptă sprijină convocarea de noi alegeri parlamentare în Franța, evenimentele din această săptămână aduc în discuție și posibilitatea unor alegeri prezidențiale anticipate, în cazul în care Macron va fi forțat să plece – ceva pe care acesta din urmă l-a exclus ferm, asigurând că va rămâne în funcție până în 2027, cum și-a promis.
Dacă formațiunea de extremă dreaptă Reuniunea Națională ajunge la putere, problemele UE s-ar putea agrava, mai ales în contextul influenței crescute a liderilor precum Viktor Orbán din Ungaria, Robert Fico din Slovacia și, cel mai probabil, Andrej Babiš din Republica Cehă, care recent a obținut succes electoral.
Noul val de populism reprezintă o amenințare pentru politicile blocului în domenii critice, cu preocupări deosebit de acute legate de relațiile cu Rusia și politica de apărare. Liderul ungar Orbán și cel slovac Fico s-au opus eforturilor Bruxelles-ului de a impune sancțiuni Moscovei în urma invaziei din Ucraina.
În plus, Babiš a promis să abandoneze inițiativa privind furnizarea de muniție pentru Ucraina, să conteste planurile NATO de creștere a cheltuielilor militare și să se angajeze într-o confruntare cu Comisia Europeană legat de Pactul Verde, propunere pe care o susține și Marine Le Pen.
