Profesori și personal auxiliar din Învățământul românesc simt puternic impactul modificărilor legislative
O consultare națională realizată de Federația Sindicală Liberă pentru Educație (FSLI) relevă o situație alarmantă în sectorul educației din România. Potrivit datelor, între 86 și 87% dintre cadrele didactice și personal auxiliar participanți la chestionar resimt în mod acut efectele modificărilor aduse de legea 141/2022. Rezultatele arată o preocupare profundă legată de impactul măsurilor legislative asupra activității din sălile de clasă și a condițiilor de muncă ale dascălilor.
Un satelit al nemulțumirii, transmis printr-un sondaj amplu
La consultarea digitală au răspuns peste 35.000 de profesori și angajați din sistemul educațional, majoritatea membri ai FSLI, dar și câțiva sindicaliști aparținând FSE sau altor organizații. Universul mobilizat reprezintă o parte semnificativă din corpul didactic, ceea ce întărește credibilitatea și relevanța datelor. Constatările indică o percepție generalizată de rău-anticipare și de afectare a muncii zilnice, punând în discuție măsura impactului legal asupra resursei umane din învățământ.
Măsurile din legea 141, percepute ca o sursă majoră de probleme
Analiza răspunsurilor relevă că, pentru majoritatea celor chestionați, noile reglementări legale au avut consecințe directe asupra salariilor, orelor suplimentare și condițiilor de muncă. Dascălii notează efecte negative asupra motivării, precum și asupra calității actului educațional, consecințe ce ar putea, pe termen lung, să compromită performanța sistemului. “Resimt foarte puternic impactul pe care îl au măsurile din legea 141”, afirmă un profesor din București, reflectând o opinie împărtășită în întreaga țară.
Contextul legislației și nemulțumirea generală
Legea 141/2022 a fost adoptată pentru a reglementa modul în care sunt stabilite salariile și condițiile de muncă în învățământ, dar a stârnit o serie de controverse din cauza unor prevederi considerate restrictive și nemulțumitoare pentru cadrele didactice. În ciuda promisiunilor inițiale de stabilitate și echitate, mulți profesori au constatat că, în practică, noile măsuri au redus nivelul de remunerare și au complicat organizarea activităților zilnice.
Criticile vizează, de asemenea, supraîncărcarea cu acte normative și lipsa unei consultări ample cu reprezentanții învățământului înainte de adoptare. În plus, se remarcă o percepție generală de lipsă de dialog și de asumare a măsurilor de reformare a sistemului, ceea ce a amplificat sentimentul de frustrare și dezamăgire.
Reacțiile sindicatelor și perspectivele pentru viitor
Reprezentanții sindicatelor semnalează că rezultatele sondajului indică o nevoie urgentă de reevaluare a măsurilor legislative. Liderii FSLI solicită dialog deschis cu autoritățile și revenirea asupra unor prevederi considerate dăunătoare pentru stabilitatea și motivația cadrelor didactice. De asemenea, anunță că vor intensifica acțiunile de protest și consultare dacă nu se vor găsi soluții pentru ameliorarea condițiilor din sistem.
De partea guvernamentală, oficialii afirmă că actualele măsuri sunt menite să asigure sustenabilitatea financiară a sectorului și să stimuleze performanța didactică, însă recunosc nevoia de ajustări în funcție de feedback-ul calificat. Ultimele declarații indică o posibilă reformulare a unor prevederi din lege, în contextul presiunii exercitate de sindicate și de opinia publică.
Pe măsură ce nemulțumirile se intensifică, rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să gestioneze această criză de încredere și să remedieze percepția unei legislații incomplecte sau dăunătoare pentru sistemul de învățământ. În orice caz, rezultatele sondajului reflectă un semnal de alarmă clar, ce trebuie abordat cu maximă seriozitate pentru salvarea încăpățânată a unor valori fundamentale ale educației românești.
