49 de ani de la cutremurul din ’77: România, între cicatrici și lecții neînvățate
Pe 4 martie 1977, România era zguduită de un seism devastator. Cutremurul, cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, a lăsat în urmă 1.578 de morți și mii de răniți. La aproape cinci decenii de la tragicul eveniment, țara se confruntă încă cu lecțiile neînvățate și cu pericolul constant al unui nou cutremur puternic.
Bucureștiul, o capitală vulnerabilă
Capitala a fost epicentrul distrugerilor, cu peste 1.400 de victime și zeci de clădiri prăbușite. Seismul din ’77 a arătat o vulnerabilitate majoră a structurilor, multe dintre ele nefiind construite pentru a rezista la astfel de șocuri. Matei Sumbasacu, inginer constructor, a declarat pentru Digi24.ro că Bucureștiul rămâne capitala europeană cu cel mai ridicat risc seismic.
„Suntem slab pregătiți pentru a face față unui cutremur. Clădirile nu sunt pregătite, nici comunitățile ori oamenii. La nivel individual, puțini români au un plan clar de acțiune în caz de cutremur, un kit de urgență sau cunoștințe minime de prim ajutor”, a subliniat expertul.
Expertizarea clădirilor și clasele de risc seismic
După cutremurul din 1977, au fost introduse norme de construcție mai riguroase, dar problema clădirilor existente a rămas. În România, există patru clase de risc seismic (RsI, RsII, RsIII, RsIV). Clădirile încadrate în clasa RsI sunt cele cu bulină roșie, cele mai vulnerabile.
„În anii 1990, în România, pe bani publici, au fost expertizate câteva mii de clădiri, care au fost încadrate în categorii de urgență, doar în București fiind aproximativ 9.000 de astfel de imobile. Apoi, în 1997, s-a schimbat codul de expertizare și s-a trecut la clase de risc seismic, fără să se asigure o echivalare între vechile categorii de urgență și noile clase de risc seismic”, a explicat Matei Sumbasacu.
Schimbări legislative și finanțare insuficientă
În ultimele decenii, au fost implementate modificări legislative și s-au alocat resurse financiare pentru consolidare. Cu toate acestea, ritmul lucrărilor este lent, iar multe clădiri vulnerabile rămân neconsolidate. Expertul în construcții a remarcat că, din păcate, schimbările legislative și financiare nu s-au tradus într-o creștere a șantierelor active.
Potrivit lui Sumbasacu, „situația clădirilor noastre este, în prezent, mai gravă decât în 1977, iar următorul cutremur major ar putea avea un impact chiar mai sever decât cel înregistrat atunci”.
Primăria Municipiului București a anunțat recent continuarea programelor de consolidare a clădirilor cu risc seismic, dar rămân de văzut progresele concrete pe teren.
Sursa: Digi24
