Dispute legale și devastare ecologică în zona retrocedată IOR-Titan: un teren de 12,2 hectaredevastat de incendii și tăieri ilegale
În centrul unui proces judiciar de amploare și al unor probleme ecologice dezastruoase se află terenul de 12,2 hectare situat în zona IOR-Titan din București. Dosarul intentat Grupului de Inițiativă Civică IOR-Titan, care solicită anularea unui act de retrocedare din 2005, va fi reanalizat în instanță pe 27 ianuarie. În timp ce avocații și judecătorii analizează legalitatea deciziei, terenul aflat în litigiu a fost transformat într-un peisaj arid, cu urme clare de distrugere și abandon.
Un teren cu un trecut contestat și un prezent devastat
De la începutul anului 2022, zona a fost scena unor fenomene grave care au pus în pericol atât integritatea ecologică, cât și pe cea a comunității. Peste 40 de incendii au mistuit vegetația, și tăierile sistematice au dus la dispariția a aproximativ 1.500 de arbori, conform martorilor și activiștilor de mediu. Terenul, odinioară parte integrantă a parcului IOR, a fost complet transformat, fiind acum un câmp uscat, fără nici urmă de vegetație.
Activiștii care au susținut protejarea zonei susțin că aceste distrugeri nu sunt întâmplătoare. „Am fost martori la acțiuni de otrăvire și tăieri masive, fiind deseori amenințați de drujbari”, afirmă reprezentanții organizațiilor de mediu, care au organizat patrule de noapte timp de peste un an pentru a interveni în salvarea copacilor. În ciuda sesizărilor către autorități, poliția locală și Garda de Mediu, nu s-a luat nicio măsură eficientă pentru oprirea acestei devastări.
Un moștenitor controversat și implicarea în afaceri imobiliare
Cine conduce de fapt terenul acum? Conform documentelor și actelor de succesiune, moștenitorul oficial al proprietății de pe terenul retrocedat este Petre Băjenaru, descendentul Mărioarei Cocoru. În afară de implicarea în acest proces, Băjenaru este cunoscut și pentru activitatea sa din piața imobiliară din București. Surse apropiate spun că acesta gestionează și închirierea sediului Ministerului Fondurilor Europene, prin firmele BASP Property SRL și BASP Ideal SRL, pentru suma anuală de 2,4 milioane de euro.
Această activitate contractuală a ridicat semne de întrebare privind modul în care anumite terenuri și clădiri din capitală sunt tranzacționate, mai ales în contextul în care zona IOR-Titan devine scena unei dispute legale și ecologice.
Lipsa unui registru clar și ignorarea autorităților
Un alt obstacol major în protejarea zonei o reprezintă lipsa unui Registru al Spațiilor Verzi din București, document promis de primarul general Nicușor Dan încă din 2020, dar care încă nu a fost finalizat. În lipsa acestuia, proprietarii și afiliatul lor, Sorin Tuță, susțin că terenul nu are statut de spațiu verde, ci de curți-construcții, justificând astfel tăierea și distrugerea vegetației.
Situația devine și mai complicată dacă ținem cont de faptul că ultimii copaci maturi au fost tăiați spre sfârșitul anului 2025, iar între străzile Constantin Brâncuși și Liviu Rebreanu, terenul a fost complet devastat, lăsând în urmă doar pământ uscat și fără viață. În ciuda intervențiilor multiple ale autorităților, brutalitatea distrugerii continuă, iar listele de amenzile aplicate nu au avut efectul scontat.
În cadrul controverselor legate de retrocedare și gestionare, opinia publică și mediul de specialitate continuă să atragă atenția asupra importanței protejării naturii în zonele urbane. În timp ce justiția analizează legalitatea dispoziției din 2005, însăși sănătatea ecologică a „plămânului verde” al capitalei se află în pericol, iar lipsa unor măsuri clare și eficiente de protecție riscă să ducă la un dezastru ecologic de durată.
Ultimele evenimente indică faptul că zona IOR-Titan rămâne în centrul unor dispute complexe, legislative și ecologice, lăsate în suspans de multiple întârzieri administrative și conflicte de interese. Decizia instanței din ianuarie va putea fi un punct de cotitură în cazul retrocedării și protejării acestor ultime păduri urbane din Capitală. Între timp, amenințările la adresa naturii continuă, iar urbanizarea nemiloasă pare să înghită tot mai mult spațiul verde din capitală.
